Efectele schimbărilor climatice ne afectează direct la buzunar. Cât a pierdut fiecare european
Culturi distruse total de secetă, gospodării afectate de inundații, păduri făcute scrum de incendii - sunt doar câteva urmări ale schimbărilor climatice, care ne afectează tot mai mult.
Eurostat estimează că, transformate în bani, toate acestea au însemnat o pierdere de aproape 20 de euro din buzunarul fiecărui român.
Pare mult, dar nici măcar nu suntem în fruntea clasamentului european în ceea ce priveşte valoarea pagubelor.
Pe primul loc este Grecia, unde pierderile economice cauzate de schimbările climatice sunt estimate la peste 90 de euro pe cap de locuitor.
Ion Neagu cultivă varză pe câteva hectare, în localitatea Lungulețu din Dâmbovița. Vara secetoasă din acest an i-a dat socotelile peste cap.
Ion Neagu, fermier: „Am fost nevoiți să irigăm foarte mult. Seceta a fost groaznică anul acesta, s-a irigat aproape în fiecare zi, orice cultură a fost irigată.”
În total, în ţara noastră au fost raportate până acum 761.000 de hectare afectate de secetă. Valurile de frig, inundațiile, furtunile cu grindină și incendiile au sporit şi ele pagubele.
Mihaela Ştefănescu- expert în probleme de mediu: „Aș putea da ca exemplu partea de agricultură, care este direct afectată de tot ceea ce înseamnă schimbările climatice pentru că asigură hrana noastră cea de toate zilele. Un al doilea sector este cel al sănătăţii, pentru că aici vorbim de multiplicarea cazurilor de alergii şi afectează calitatea vieții.”
Eurostat estimează că schimbările climatice au însemnat în 2020 o pierdere de 19,22 de euro din buzunarul fiecărui cetățean român. Suntem sub media europeană, iar clasamentul este condus de Grecia, țară devastată anual de incendii de pădure.
Pierderi economice legate de schimbările climatice
Media UE - 27
GRECIA 90,60
FRANTA 62,05
IRLANDA 42,16
ITALIA 41,45
BELGIA 32,68
LUXEMBOURG 21,68
GERMANIA 20,73
ROMÂNIA 19,22
FINLANDA 15,57
OLANDA 15,47
La nivelul UE, pierderile totale au fost estimate la 12 miliarde de euro în 2020. Cifrele au sporit în medie cu 2 procente, în fiecare an din ultimii 30 iar tendinţa se menţine atâta timp cât înregistrăm noi și noi recorduri climatice.
Diana Giurgiu - meteorolog ANM: „Din punct de vedere termic, ce vă pot spune despre vara anului 2022 este că s-a clasat pe locul trei, după 2012 şi 2007, cu o abatere de 2 grade peste media la care ne raportăm. Adică, dacă la nivelul țării normalul ar fi trebuit să fie 30 de litri pe metrul pătrat, am avut undeva la 20 de litri pe metrul pătrat. ”
Probleme s-au înregistrat și în stațiunile de schi, care au fost direct afectate de precipitaţiile reduse. La Predeal, de exemplu, pârtiile au avut nevoie de zăpadă artificială pentru a putea funcționa.
Mihai Predeleanu, purtător de cuvânt Primăria Predeal: „Legat de partea de înzăpezire artificială, am crescut cu aproape 2 grade, ceea ce este foarte mult. Toate eforturile de înzăpezire au trebuit să se intensifice prin diferite proceduri.”
Zăpada mai puţină pe pârtii a însemnat şi mai puțini turiști în hoteluri și pensiuni.
Ștefan Gogotă, manager general hotel: „De la an la an se simte ușor o schimbare climatică, care se traduce și printr-un sezon mai scurt, poate. Uneori întreabă dacă este zăpadă, alteori întreabă dacă va fi zăpadă când vor veni dânșii".
Statisticile arată că recordul pentru pierderile cauzate de factorii climatici, în Uniunea Europeană, s-a înregistrat în 2017 - aproape 28 de miliarde de euro. La polul opus, anul cu cele mai mici pierderi a fost 2012, cu doar 3,7 miliarde.
 (11).webp)
