Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că s-a decis aprobarea dislocării de echipamente şi forţe americane în România, fiind vorba de echipamente ”defensive”. Acestea au rolul de a spori securitatea României şi sunt echipamente defensive, a precizat preşedintele.
Șeful statului a precizat că SUA vor trimite în România avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații satelitare. Președintele a subliniat că acestea sunt „non-cinetice" și nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru cetățeni.
Potrivit unor surse, în țara noastră vor ajunge și în jur de 4-500 de militari americani, în plus față de cei prezenți deja la noi. Echipamentele și trupele vor fi dislocate temporar în două baze militare: Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu. Aprobarea dată de țara noastră este pentru 90 de zile. Dacă vor dori să mențină capabilitățile în România pentru mai mult timp, oficialii americani ar trebui să vină cu o nouă solicitare.
Aprobarea din CSAT s-a dat în baza acordului de parteneriat dintre cele două țări. Și alte state NATO colaborează în același fel a precizat președintele. Desi inițial au ezitat, inclusiv britanicii le-au permis americanilor să le folosească bazele militare pentru acțiunile din Orient.
Ce echipamente urmează să fie trimise în România
Potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan, al treilea punct al ședinței CSAT a vizat tocmai această chestiune. Este vorba despre mai multe categorii de echipamente cu caracter defensiv.
„Punctul al 3-lea al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu", a declarat Nicușor Dan.
Avioanele de realimentare sunt aeronave militare specializate, utilizate pentru alimentarea cu combustibil a altor aeronave în timpul zborului — o capabilitate esențială pentru misiunile de lungă durată ale forțelor aeriene aliate. Echipamentele de monitorizare și cele de comunicații satelitare completează tabloul unui pachet cu funcție predominant defensivă și de supraveghere, nu ofensivă.
„Non-cinetice": ce înseamnă în practică acest termen
Președintele a subliiat caracterul non-ofensiv al echipamentelor care urmează să sosească în România. Nicușor Dan a recurs la un termen tehnic din vocabularul militar pentru a clarifica natura acestora.
„Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice", a explicat șeful statului.
Termenul „non-cinetic" desemnează, în limbaj militar, echipamentele și operațiunile care nu implică forță fizică directă sau armament letal. Prin această precizare, președintele a dorit să transmită că prezența militară americană în România nu aduce cu sine sisteme de armament ofensiv sau rachete, ci infrastructură de sprijin, supraveghere și comunicații.
Baza legală: parteneriatul România – SUA
Dislocarea acestor forțe și echipamente nu se produce în afara unui cadru juridic clar, a ținut să precizeze Nicușor Dan. Totul se înscrie în logica acordurilor bilaterale existente dintre România și Statele Unite ale Americii, fără a fi nevoie de negocierea unui nou tratat.
„Ele vor fi, în măsura în care Parlamentul aprobă în ședința care urmează să aibă loc azi, ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România și Statele Unite și este o colaborare a României cu Statele Unite, similară în aceste zile, cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac", a spus președintele.
Această precizare plasează decizia României într-un context mai larg: alte state membre NATO au recurs sau recurg în prezent la aranjamente similare cu Statele Unite, ceea ce înseamnă că România nu face un pas izolat sau excepțional, ci urmează o tendință observată la nivelul alianței.
Parlamentul, chemat să voteze în aceeași zi
O condiție esențială pentru ca echipamentele și forțele militare americane să poată fi dislocate efectiv pe teritoriul României este aprobarea Parlamentului. Procedura constituțională impune acest vot, iar președintele a acționat imediat după încheierea ședinței CSAT pentru a declanșa procesul legislativ.
„Așa cum am spus, pentru ca aceste echipamente și aceste forțe militare să ajungă în România este nevoie de votul Parlamentului. Deci, în urma ședinței CSAT, am trimis o scrisoare Parlamentului și o să avem o dezbatere în Parlament în această după-amiază", a precizat Nicușor Dan.
În Parlament s-au împotrivit virulent cei din grupul ”PACE - Întâi România”, care au mers în fața plenului cu pancarte și au suflat în vuvuzele și fluiere.
Și liderul AUR, George Simion, a fost împotriva deciziei, deși până acum a vorbit des despre vizitele sale în SUA și de relațiile pe care le are acolo la cel mai înalt nivel. ”Nu puten vota și nu ne dăm garanțiile pentru scrisorile lui Nicușor Dan”, a spus liderul AUR.
Mesajul lui Nicușor Dan pentru români: „Nu au motive de îngrijorare"
Conștient că un astfel de anunț ar putea genera neliniște în rândul populației, mai ales în contextul tensiunilor de securitate din regiune, președintele Nicușor Dan a dat asigurări că nu există motive de îngrijorare.
„Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României. Deci îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură", a spus șeful statului.
Formularea aleasă — „ba chiar mai sigură" — sugerează că prezența acestor echipamente reprezintă, în viziunea autorităților române, nu doar o măsură de precauție, ci un plus concret de capacitate defensivă pentru România.
Corelarea echipamentelor de comunicații satelitare cu scutul antirachetă de la Deveselu, menționată explicit de președinte, arată că noile mijloace tehnice vor fi integrate în infrastructura de apărare deja existentă pe teritoriul țării.
Context: scutul de la Deveselu și prezența NATO în România
România găzduiește de mai mulți ani componente importante ale infrastructurii de apărare a Alianței Nord-Atlantice. Baza de la Deveselu, situată în județul Olt, adăpostește sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore, parte a scutului antirachetă NATO în Europa.
Menționarea scutului de la Deveselu în declarațiile președintelui, în legătură cu echipamentele de comunicații satelitare americane ce urmează a fi dislocate, sugerează că noile capabilități vor funcționa în sinergie cu infrastructura deja operațională.
Dislocarea de forțe și echipamente americane în România se înscrie, astfel, într-un tablou mai amplu al consolidării flancului estic al NATO, în care România joacă un rol din ce în ce mai important ca stat-gazdă pentru capabilități defensive aliate.
Decizia autorităților române a făcut deja înconjurul lumii
Decizia autorităților române a făcut deja înconjurul lumii. Știrea a fost difuzată de Bloomberg și Reuters dar și de publicații din Orient și din Estul Europei - inclusiv de TASS, agenția rusească de știri.
În România sunt acum în jur de o mie de militari americani - majoritatea la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu. Numărul lor a fost redus în 2025 de administrația americană.
Pentru început, în țara noastră ar trebui să ajungă avioanele de realimentare. Principalul avion-cisternă utilizat de armata SUA este Boeing KC-135 Stratotanker, intrat în serviciu acum 50 de ani. Are o anvergură a aripilor de 40 de metri și o lungime tot de 40 de metri și poate transporta 91 de tone de combustibil. Americanii au acum în jur de 400 de astfel de aeronave.
Varianta mai nouă, Boeing-ul KC-46 Pegasus, a început să zboare acum 7 ani și poate transporta 96 de tone de combustibil. Aceste aeronave-cisternă îi ajută pe americani să realimenteze în aer bombardierele, avioanele de vânătoare și de transport - prelungind astfel durata misiunilor.
Sinteza declarațiilor președintelui Nicușor Dan:
- Am discutat despre situația din Orientul Mijlociu.
- Am discutat de partea politică a acestui conflict, România împreună cu țările europene încearcă prin mijloace diplomatice să oprească acest război, care consecințe asupra economiei noastre.
- Al doilea punct de pe ordinea de zi vizează situația economică și consecințele războiului, creșterea prețurilor. Aici am avut expunerea ministrului Energiei asupra situației generale, care va fi reacția statului român vizavi de aceste scenarii. În ceea ce privește gazul, statul a adoptat deja o schemă de plafonare, astfel încât populația să nu fie afectată.
- Și punctul al 3-lea al discuției de azi în CSAT a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. E vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a discutat în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu. Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. Ele vor fi, în măsura în care Parlamentul aprobă în ședința care urmează să aibă loc azi, ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România și Statele Unite și este o colaborare a României cu Statele Unite, similară în aceste zile, cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac.
- Așa cum am spus, pentru ca aceste echipamente și aceste forțe militare să ajungă în România este nevoie de votul Parlamentului. Deci, în urma ședinței CSAT, am trimis o scrisoare Parlamentului și o să avem o dezbatere în Parlament în această după-amiază.
- Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României. Deci îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură.”
