Dosarul Revolutiei poate fi redeschis. "Romania s-a aflat in stare de razboi, pe 22 decembrie s-a declansat diversiunea"

Bogdan Licu, procurorul general interimar (foto jos), a anuntat ca s-a dispus din oficiu infirmarea ordonantei de clasare a Parchetului General si redeschiderea urmaririi penale in cauza. "Solutia de clasare este netemeinica si nelegala, fiind data pe baza unei cercetari incomplete". Incadrararea juridica a faptelor a fost gresita, "nu a existat o preocupare privind stabilirea unor aspecte esentiale". Decizia, in care apare si numele lui Ion Iliescu si se vorbeste despre stare de razboi, trebuie acum confirmata de Instanta Suprema.

"Procurorii nu au valorificat informatii importante", atat din probe cat si din cartile privind Revolutia, nu au facut niciun demers pentru declasificarea documentelor care au stat la baza raportului comisiei Senatului, a mai spus Licu.

Procurorul general interimar sustine ca nu s-au facut autopsii, nu s-a recuperat munitia cu care s-a tras, armele cu care s-a tras nu au fost identificate si nici fortele implicate in represiune. Audierile au fost "sintetice, unele de-a dreptul formale". Ancheta nu a corespuns cerintelor CEDO iar prescriptia raspunderii penale nu a intervenit, a mai spus Bogdan Licu.

Citește și

Corpul de control al premierului a descoperit un revolutionar de 5 ani. "Mentionez ca eram in bratele bunicii"

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Vezi aici un fotoreportaj cu imagini inedite de la Revolutie

Procurorul general: Romania a fost in fapt in stare de razboi
Marti seara, Parchetul General a publicat pe site si extrase din ordonanta prin care infirma clasarea dosarului. Acestea prezinta concluzii extrem de interesante despre evenimentele din decembrie 1989:

„In seara zilei de 22 decembrie, dupa anuntarea constituirii noii puteri politice (CFSN) a fost declansata diversiunea radio‐electronica, simultan cu declansarea actiunii terorist diversioniste terestre. Aceste actiuni s‐au desfasurat simultan si au avut intensitatea maxima pana pe 25 decembrie 1989, data la care a fost executat Nicolae Ceausescu. (….) Devine de necontestat faptul ca incepand cu data de 17 decembrie 1989 si pana la retragerea trupelor armatei in cazarmi, Romania s‐a aflat in fapt in stare de razboi, pentru toate institutiile cu atributii in privinta asigurarii ordinii publice si sigurantei nationale existand reprezentarea ca ne aflam in pragul unei iminente invazii cu trupe terestre si desant aerian si naval.”

"Exista indicii cu privire la faptul ca actiunile aeriene, navale si terestre au fost precedate si s‐au desfasurat pe fondul unui intens razboi psihologic cu o persistenta diversiune informationala in care mijloacele mass media, radio si TV au avut un rol deosebit de activ. Or, ancheta nu stabileste ‐ nici nu si‐a propus acest lucru – daca exista o legatura intre evenimentele care s‐au soldat cu pierderi de vieti omenesti, mai ales din randurile trupelor de securitate si mesajele care au fost difuzate la Televiziune si Radio. Spre exemplu, in noaptea de 22/23 decembrie, pe postul national de televiziune s‐a transmis in mod repetat ca o coloana de camioane cu teroristi se intreapta spre Aeroportul Otopeni, urmarea fiind aceea ca cele doua camioane in care se aflau subunitati de securitate de la Campina au fost intampinate cu foc de dispozitivul de aparare al aeroportului, 50 de militari fiind ucisi, 13 raniti. Un alt exemplu priveste anunturile facute de persoane neidentificate, care dublau anunturile lui Teodor Brates, legate de generalii Constantin Nuta si Mihalea Velicu, precum si de trupele USLA. In ambele situatii numele persoanelor/Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista sunt rostite de personaje care nu apar pe ecran, dar intaresc cele spuse de crainic. In seara zilei urmatoare, elicopterul in care se afla generalul Constantin Nuta se prabuseste in mod misterios in apropiere de Alba Iulia, iar trupele USLA devin tintele unor atacuri salbatice."

"Din cele expuse anterior rezulta indicii in sensul unei versiuni de ancheta pe care in mod nejustificat procurorii militari nu au avut‐o in vedere si anume aceea potrivit careia in mod deliberat, persoane ramase neindentificate, au incercat astfel dezorganizarea conducerii militare la toate nivelurile prin intermediul unor ordine, rapoarte si informatii false, prin raspandirea unor zvonuri privind interpretarea miscarii unor forte ca fiind teroriste, care sa duca la conflicte reciproce urmand sa aiba ca rezultat foarte multe victime, morti si raniti (M.Ap.N.‐ USLA, Aeroportul Otopeni, Sibiu etc.), precum si raspandirea unor zvonuri care sa creeze confuzie si panica in randurile populatiei. Din actele si lucrarile dosarului rezulta indicii in sensul ca s‐a incercat crearea aparentei unui razboi civil, in conditiile in care mijloacele mass‐media vehiculau, la acea data numarul de 60.000 morti."

„Desi formal, Consiliul Frontului Salvarii Nationale a exercitat puterea incepand cu data de 27 decembrie, in fapt, aceasta structura, al carei lider a fost recunoscut ca fiind Ion Iliescu inca din primele momente ale evenimentelor din ziua de 22 decembrie 1989, a exercitat puterea de stat in Romania din chiar momentul constituirii sale, in ziua de 22 decembrie 1989. Exista in dosarul de urmarire penala marturii, cat si rapoarte ale cadrelor Ministerului de Interne din care rezulta ca inca din ziua de 22 decembrie, incepand cu ora 16,00, s‐au constituit structuri teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale care au preluat puterea la nivel local, subordonandu‐se celei de la nivel central. (...)Numirea generalului Militaru la conducerea Ministerului Apararii Nationale a fost comunicata Marelui Stat Major al Fortelor Armate ale URSS si comandantului Fortelor Armate Unite al Tratatului de la Varsovia, de unde rezulta ca aceasta structura de putere fusese recunoscuta oficial ca noua putere din Romania cel putin in tarile membre ale Tratatului de Varsovia.”

Dosarul Revolutiei a fost clasat in octombrie 2015. Anchetatorii Parchetului General, condus la acel moment de Tiberiu Nitu, au decis sa inchida dosarul, sustinand ca faptele s-au prescris sau nu sunt prevazute de legea penala, fiind vorba de persoane ucise in mod intamplator, in haosul din zilele Revolutiei (citeste mai multe despre motivarea clasarii).

Insa decizia nu a multumit pe nimeni, dovada faptul ca s-au depus peste 170 de contestatii la Instanta Suprema. Iar In februarie 2016, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a decis ca statul roman e obligat sa le plateasca despagubiri de cate 15.000 de euro unui numar de 17 cetateni romani. Acestia au reclamat absenta unei anchete efective cu privire la reprimarea violenta a manifestatiilor impotriva regimului comunist care au avut loc in decembrie 1989

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl