DNA: Modificarea legislatiei, nejustificata. Sunt gratiate abuzul in serviciu si cele mai grave forme de evaziune
Modificarea cadrului legislativ in regim de urgenta si in lipsa unor analize obiective care sa ateste o nevoie sociala imperioasa este nejustificata, sustine Directia Nationala Anticoruptie.
Precizarile au fost facute referitor la proiectele de ordonanta vizand gratierea si modificarile Codului penal, precizand ca intre infractiunile gratiate se regasesc abuzul in serviciu - sub toate formele sale - si infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie, precum si cele mai grave forme de evaziune. Potrivit DNA, se dezincrimineaza in parte faptele din dosarul privind nepunerea in functiune a barocamerei de la unitatea de arsi a Spitalului Floreasca.
Modificarea cadrului legislativ in regim de urgenta si in lipsa unor analize obiective care sa ateste o nevoie sociala imperioasa este nejustificata, arata DNA, referitor la proiectele de modificare si completare a Codului penal si a Codului de procedura penala, precum si pentru gratierea unor pedepse, prin doua ordonante de urgenta ale Guvernului.
"Legislatia penala trebuie sa realizeze un echilibru intre nevoia societatii de a trage la raspundere toate persoanele care au savarsit infractiuni si drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate in executarea pedepselor aplicate, insa modificarile propuse ar altera acest echilibru", precizeaza reprezentantii DNA.
Legat de modificarile la Codul penal si la Codul de procedura penala, DNA arata ca se dezincrimineaza faptele de abuz in serviciu care provoaca o paguba mai mica de 200.000 lei, precizand ca limita stabilita nu are nicio legatura cu decizia Curtii Constitutionale.
"Limita de 200.000 lei nu are nicio legatura cu decizia Curtii Constitutionale a Romaniei in ceea ce priveste aceasta infractiune, cu toate ca in nota de fundamentare se invoca acest aspect. Aceasta limita este stabilita in mod arbitrar, fara a fi justificata in vreun fel, existand posibilitatea sa fie favorizate anumite persoane determinate", arata DNA.
Procurorii precizeaza ca fractionarea unor achizitii publice in mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 lei ar impiedica tragerea la raspundere penala pentru un eventual abuz in serviciu.
"Totodata, faptele savarsite in materia achizitiilor directe, al caror prag este de 30.000 euro, ar ramane in afara raspunderii penale", mai spun reprezentantii DNA.
Ei arata ca limitele de pedeapsa se reduc foarte mult, de la 2-7 ani la 6 luni - 3 ani, fara a se preciza care este justificarea acestor modificari.
"Pedeapsa scade nejustificat de mult, scazand in consecinta si termenul de prescriptie la cinci ani", mai spune DNA.
Potrivit Directiei Nationale Anticoruptie, sintagma "indeplineste un act contrar legii” nu clarifica problemele aparute dupa decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 405/2016 si va ridica aceleasi probleme de interpretare ca si pana acum.
"Se dezincrimineaza faptele care cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane, daca nu se produce o paguba materiala, fiind plasate astfel in afara ilicitului penal numeroase fapte periculoase. Spre exemplu, se dezincrimineaza in parte faptele ce constituie obiectul dosarului care vizeaza nepunerea in functiune a barocamerei de la unitatea de arsi a unui spital si in care s-a produs vatamarea intereselor legale ale unor persoane prin imposibilitatea tratarii victimelor dezastrului de la «Colectiv»”, potrivit procurorilor anticoruptie.
Totodata, potrivit ordonantei, sintagma "in exercitarea atributiilor de serviciu” e inlocuita cu "in exercitarea serviciului”, ceea ce, in opinia DNA poate constitui o problema deoarece se poate interpreta ca vizeaza doar fapte savarsite in timpul programului de lucru.
"Plangerea prealabila a persoanei vatamate, ca modalitate de declansare a procesului penal, este total nepotrivita; in felul acesta, multe situatii care ar trebui investigate ar putea ramane in afara controlului justitiei. Daca autorul faptei este insusi conducatorul institutiei, ar trebui sa formuleze plangere impotriva propriei persoane. In plus, se deschide posibilitatea retragerii plangerii prealabile, cu consecintele de rigoare", mai arata DNA.
De asemenea, plangerea prealabila poate fi introdusa doar in termen de trei luni de cand partea vatamata a cunoscut existenta faptei, precizeaza DNA.
"Spre exemplu, controalele Curtii de Conturi care vizeaza activitatea unei institutii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plangeri prealabile", spun procurorii.
Ei mai arata ca aceste prevederi intra in sfera legii penale mai favorabile si se aplica inclusiv cauzelor in curs, astfel incat toate dosarele aflate pe rolul instantelor avand ca obiect infractiuni de abuz in serviciu vor fi conditionate de formularea plangerii prealabile de catre persoana vatamata.
"Daca o asemenea institutie va refuza formularea plangerii, se va dispune incetarea procesului penal", sustine DNA.
In ceea ce priveste infractiunea de conflict de interese, proiectul nu lamureste sintagma "raporturi comerciale”, cum a decis Curtea Constitutionala, ci elimina cu totul societatile comerciale din textul de lege, mai arata procurorii.
"Consecinta este aceea ca un functionar va putea acorda nestingherit foloase societatilor comerciale fata de care acesta are sau a avut un interes. Mai mult, Curtea Constitutionala remarcase doar lipsa de previzibilitate a dispozitiilor legale si nicidecum faptul ca nu s-ar justifica incriminarea acestor categorii de fapte", remarca reprezentantii DNA.
Legat de modificarile cu privire la institutia "denuntatorului”, DNA sustine ca ele ar ingreuna extrem de mult descoperirea faptelor de coruptie savarsite anterior lunii iulie a anului 2016, ceea ce echivaleaza cu o dezincriminare de facto a acestor fapte.
"In nota de fundamentare si in expunerea de motive nu e indicat nici un argument care sa justifice o asemenea modificare. In legislatia romana, cauza de nepedepsire a denuntatorului pentru infractiunile de coruptie e o institutie traditionala, in vigoare in mod neintrerupt din 1936. Intrebarea fireasca este: ce s-a schimbat intre timp? De ce vrea statul roman sa renunte la un instrument care s-a dovedit eficient? In foarte putine cauze, denuntatorii anunta organele de urmarire penala imediat dupa consumarea infractiunii, deoarece la acel moment sunt multumiti de folosul primit in schimb. Din practica, s-a constatat ca, denunturile se inregistreaza cand apar neintelegeri intre participantii la infractiune sau cand acestia doresc sa profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explica ratiunea pentru care se doreste protejarea celor care au luat mita si garantarea faptului ca, dupa trecerea a sase luni nu mai pot fi trasi la raspundere", este punctul de vedere al DNA.
In ceea ce priveste proiectul de gratiere a unor pedepse, DNA arata ca intre infractiunile gratiate se regasesc abuzul in serviciu - sub toate formele sale - si infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie.
"In cazul evaziunii fiscale, sunt excluse de la gratiere doar cele mai simple forme de evaziune. Cele cu adevarat grave (art. 9 din L 241/2005) sunt gratiate in totalitate, ceea ce va avea un efect negativ pentru investigarea faptelor de coruptie, pentru ca multe persoane cercetate pentru infractiuni de evaziune fiscala recunosc ca banii erau, de fapt, pentru o mita. Daca aceste persoane stiu ca nu vor mai fi trase la raspundere pentru evaziune fiscala, nu au nici un motiv sa denunte mita. Toate persoanele condamnate care au peste 60 de ani sau un copil mai mic de 5 ani in intretinere vor fi gratiate pentru jumatate de pedeapsa, indiferent de gravitatea faptei savarsite (lista infractiunilor excluse de la gratiere priveste doar gratierea totala, nu si gratierea a jumatate din pedeapsa)", mai spun procurorii anticoruptie.
