Directorul general ELCEN: Datoria Primăriei Capitalei a ajuns la 1,4 miliarde lei. În aprilie a plătit zero lei

Elcen
Inquam/ Octav Ganea

Datoria Primăriei Capitalei către ELCEN este în prezent de 1,4 miliarde lei, iar în luna aprilie nu a fost plătit niciun leu, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, directorul general al Electrocentrale Bucureşti, Claudiu Creţu.

"Voi vorbi strict cifre, ca să înţelegem situaţia în care ne aflăm astăzi. Şi de ce astăzi? Luna aprilie este un moment inedit. În luna aprilie 2025, Primăria Municipiului Bucureşti, pe data de 7 aprilie, pentru că plăţile se fac în data de 7 a fiecărei luni, nu a plătit niciun leu. Avem un grafic cu plăţile pe fiecare an. În 2020 - 300 de milioane, apoi 600 milioane lei, în 2022 a fost un vârf de 1,2 miliarde, apoi au început să scadă, în 2023 - 900 milioane, 2024 - 800. S-a plătit cu ţărâita, dar în fiecare lună veneau ceva bani. În luna aprilie, sub perdeaua de fum a campaniei electorale sau nu ştiu din ce alt motiv, zero lei. Zero. Datoria astăzi este de 1,4 miliarde de lei", a explicat Creţu.

Potrivit datelor prezentate de acesta, în ianuarie 2020 datoria către ELCEN era de 169 de milioane de lei, în 2021 a ajuns la 243 de milioane lei, în 2022 la 639 de milioane şi în 2023 la 931 de milioane lei.

"În 2024 am sărit de miliard, 1,005 miliarde lei. 1 ianuarie 2025 - 1,3 miliarde. Astăzi, 1,4 miliarde. Sunt cifre, matematică, nu poveşti... Deci, datoria către ELCEN a crescut, iar în luna aprilie zero (plăţi). Către ce ne îndreptăm? Spun asta pentru că noi acum suntem în perioada în care urmează reparaţii, urmează revizii. Trebuie să pregătim aceste CET-uri pentru sezonul viitor de iarnă. Trebuie să cumpărăm gaze pentru a le depozita. De astăzi, de ieri, noi pregătim sezonul viitor. Există o certitudine: în noiembrie 2025 va veni frigul. Aceasta este o certitudine. Trebuie să ne pregătim, avem nevoie de bani pentru reparaţii, avem nevoie de bani pentru gaze, avem nevoie de bani pentru salariile oamenilor care lucrează aici, iar Primăria, în luna aprilie, zero lei. Aceste 1,4 miliarde din ce se compun? Plată subvenţie Primărie, care astăzi este undeva la vreo 600 de milioane şi până acum 2-3 luni Primăria măcar plătea partea asta de subvenţie, iar restul pierderi. Pentru pierderi, în 2023 s-au plătit 336 de milioane. În septembrie 2023, primarul general a spus că în două luni de zile, până în decembrie 2023, va face un audit ca să plătească restul de pierderi. Din decembrie 2023, şi dumneavoastră şi noi întrebăm pe toate căile când se face acel audit. Până astăzi, nimic. Nici măcar nu e prevăzut de lege. Când se plătesc pierderile? Linişte. E un an şi jumătate de atunci", a precizat Claudiu Creţu.

Acesta a subliniat că media pierderilor în reţeaua de termoficare este de circa 2.200 tone/oră, în uşoară scădere în 2022 -2023.

Citește și
salvamont munte
Pățania unor turiști surprinși de codul roșu în Munții Făgăraș. Salvamontiştii nu au putut interveni din cauza viscolului

"Deci, este nevoie într-adevăr şi suntem curioşi şi noi să vedem acel grafic de implementare, de modernizare a conductelor pe bani europeni. Au trecut 2 ani jumate de când s-a semnat. Ar fi trebuit să fie la 50 sau peste 50%. Nu e. Vă spun sigur, sigur că nu este", a punctat Creţu.

La rândul său, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat că 2.192 tone de apă fierbinte se scurg în fiecare oră prin reţeaua de termoficare a Capitalei, ca printr-o sită.

"Probabil l-aţi mai auzit pe domnul Nicuşor Dan spunând: am redus pierderile, s-a lucrat, am luat banii europeni. Uitaţi-vă, sunt şantiere întregi cu ţevi care ruginesc la suprafaţă! (...) Problema este că nu se vede nimic. Gândiţi -vă că 2.000 de tone pe oră, 2.192 de tone de apă fierbinte în fiecare oră se scurg prin reţeaua de termoficare a Bucureştiului ca printr-o sită. Dacă un om bea 2 litri de apă pe zi, înseamnă că într-o oră e cât bea jumătate de Bucureşti într-un zi. Ca să aveţi un termen de comparaţie", a afirmat Burduja.

Acesta a semnalat că Ministerul Energiei, încă de anul trecut, "se roagă de Primăria Generală" să depună un proiect pe bani nerambursabili din Fondul pentru Modernizare.

"E singurul UAT eligibil din ţară care mai poate depune. A depus, după multe insistenţe, dacă vă amintiţi, în campania la locale, proiecte neeligibile declarate astfel de consultanţii externi. Încă îl aşteptăm pe domnul Nicuşor Dan, dar aşteptam probabil degeaba până pe 4 mai, 5 mai, când se termină filmul dânsului - Cotroceniul - şi, probabil o să revină în Primărie şi, cine ştie când, ne-om trezi şi cu o aplicaţie eligibilă să ia nişte bani europeni să le reabiliteze. Nu e o sumă mare pentru dânsul, vreo 100 milioane de euro, aşa", a punctat Burduja.

Totodată, ministrul a reiterat că trei CET-uri din Bucureşti urmează a fi modernizate cu fonduri europene, dar există riscul să piardă aceşti bani pentru că ELCEN nu poate obţine cofinanţare din cauza datoriilor pe care trebuie să le recupereze de la Termoenergetica.

Articol recomandat de sport.ro
Thomas Frank s-a dus glonț la Radu Drăgușin după Crystal Palace - Tottenham. "Dragonul", tot un zâmbet
Thomas Frank s-a dus glonț la Radu Drăgușin după Crystal Palace - Tottenham. "Dragonul", tot un zâmbet
Citește și...
Pățania unor turiști surprinși de codul roșu în Munții Făgăraș. Salvamontiştii nu au putut interveni din cauza viscolului
Pățania unor turiști surprinși de codul roșu în Munții Făgăraș. Salvamontiştii nu au putut interveni din cauza viscolului

Patru turişti din Republica Moldova au rămas blocaţi, duminică seară, în Refugiul Călţun, din Făgăraş. Potrivit Salvamont Argeş, cei patru tineri au plecat în drumeţie spre Vârful Nehoiu, însă din cauza vremii s-au adăpostit în refugiu.

Românii mănâncă cele mai puține fructe și legume din UE, deși țara are un potențial agricol uriaș
Românii mănâncă cele mai puține fructe și legume din UE, deși țara are un potențial agricol uriaș

Deși avem un potențial agricol uriaș, mâncăm cele mai puține fructe și legume din toată Uniunea Europeană.

Fenomenul care a ”sculptat” litoralul românesc. Vântul puternic a creat terase de nisip de peste un metru în Mamaia
Fenomenul care a ”sculptat” litoralul românesc. Vântul puternic a creat terase de nisip de peste un metru în Mamaia

Vântul câinos a agitat marea, care a mușcat cu furie din faleză. Pe o porțiune de câteva sute de metri, în Mamaia, plaja s-a tăiat în trepte și s-au format terase. Pe alocuri, acestea depășesc un metru înălțime.

Recomandări
Întâlnire decisivă Trump-Zelenski, pe tema planului de pace. Președintele SUA a anunțat că a vorbit la telefon cu Putin
Întâlnire decisivă Trump-Zelenski, pe tema planului de pace. Președintele SUA a anunțat că a vorbit la telefon cu Putin

Volodimir Zelenski a fost primit de Donald Trump în Florida, duminică seara (ora României, n. red.) pentru a încerca să obţină sprijinul preşedintelui SUA pentru noua versiune a planului de pace privind războiul din Ucraina.

Cod roșu de viscol în zonele înalte din 11 județe. Vântul suflă cu peste 120 km/h, iar traseele montane sunt periculoase
Cod roșu de viscol în zonele înalte din 11 județe. Vântul suflă cu peste 120 km/h, iar traseele montane sunt periculoase

Este cod roșu de viscol în zonele înalte din 11 județe, între care Sibiu, Brașov, Prahova și Vâlcea. Ninge susținut, iar vântul mușcă de-a dreptul, cu rafale care depășesc 120 km/h.

Incendiu puternic la un depozit de pe bulevardul Iuliu Maniu din București. A fost trimis mesaj RO-Alert | VIDEO
Incendiu puternic la un depozit de pe bulevardul Iuliu Maniu din București. A fost trimis mesaj RO-Alert | VIDEO

A fost mobilizare de forțe, duminică, în Capitală, după ce un depozit situat în cartierul Militari a fost cuprins de flăcări.