Dezastru în agricultură. Aproape toate recoltele de legume și cereale au fost pe minus în 2022
Anul trecut agricol a fost unul pe minus pentru mai toate recoltele de legume și cereale. Ultimul raport al Institutului Național de Statistică arată scăderi și de peste 30%.
Fermierii dau vina pe vremea rea și pe costurile mari de producție. Paradoxal, odată cu suprafețele cultivate și cu recoltele, scad și fondurile oferite de autorități pentru a susține acest sector.
De la an la an, un fermier din Prahova renunță la solarii, pentru că nu își mai permite să suporte costurile de întreținere. A mai rămas cu vinetele, însă anul acesta spune că va cultiva și roșii, singurele pentru care mai poate accesa bani de la minister.
Alegeri 2024
11:07
Emil Boc susține că a votat pentru un lider priceput „care şi-a pus ţara pe primul loc”: „Să îl alegem pe cel mai bun”
11:00
Elena Lasconi, după vot: Am votat cu încrederea că vom avea o Românie pentru toți
10:53
Mircea Geoană: „Este datoria mea să votez. Alegeți cei mai competenți oameni pe care îi găsiți pe buletinele de vot”
10:22
Klaus Iohannis nu a făcut declarații la secția de votare. Mesaj scurt pentru români: „Să poftească toţi la vot!”
Florin Petre, agricultor: „Guvernanții noștri nu știu decât roșia și oaia. Roșia e singura care a rămas în ajutorul de minimis. Celelalte au fost excluse. Nu mai există nimic. Chiar și sprijinul cuplat, cu ani în urmă era o valoare, cel puțin anul ăsta, din informațiile mele, e undeva la 2 mii și ceva de euro pe hectar.”
Reporter: Și cât era înainte?
Florin Petre: „6.000, 7.000 de euro pe hectar.”
Fără prea mult ajutor de la stat și cu o vreme capricioasă, agricultorii se văd nevoiți să reducă suprafețele cultivate.
Gheorghe Vlad, președintele unei asociații de legume-fructe: „Vă dau exemplul bazinului legumicol Vidra. Din 135 de hectare, cât avem cu solarii, nu cred că 30 sunt acoperite cu folie ca să fie cu producție de legume. Legumicultorii și-au căutat o sursă de venit și au devenit salariați. Ciudățenia este că în Programul Național Strategic, legumicultura nu se regăsește cu ceea ce am solicitat noi pentru spațiile protejate. Este incomparabil sprijinul pe care îl oferă legumiculturii cu sprijinul pentru cultura mare și zootehnie.”
În aceste condiții, nu e de mirare că și producția este tot mai mică. Potrivit Institutului Național de Statistică, anul trecut, fermierii români au cules de pe câmp și din solarii cu 34,4% mai puține legume. Cea mai mare scădere este la roșii, estimează asociațiile de agricultori. Cu toate că autoritatile acord ajutor pentru aceste legume, prin cunoscutul program "Tomata".
Cu un randament scăzut la hectar s-au luptat și fermierii care anul trecut au cultivat fasole ori mazăre. Producția pentru acest tip de legume s-a diminuat cu aproape 30%. Rău a dus-o și cartoful. Într-un singur an, suprafața cultivată a scăzut cu 10%. Drept urmare și producția s-a dus în jos, cu -15% față de anul precedent.
Scăderi de recoltă, dar și de suprafețe, sunt și la cereale. România a rămas pe primul lor în Uniunea Europeană doar la floarea-soarelui.
