Deținem un sfert din luciul de apă din Europa, dar cumpărăm pește din străinătate
Doar unul din 6 peștii care ajung în farfuriile românilor e de provenienţa autohtonă. Şi oricum, trei sferturi din marfa românească este de crescătorie, în special crap şi păstrăv.
Deşi în apele noastre creşte sălbatic cel puţin o specie, pe multe bălți doar se pescuieşte sportiv, cu eliberarea capturii.
Ministerul Agriculturii lucrează la un proiect care să îi oblige pe cei care au în concesiune luciu de apă să vândă un anumit procent din cantitatea de pește din acea zonă.
România deţine un sfert din luciul de apă din Europa ce se pretează la exploatări piscicole. Oficialii recunosc însă că nu avem studii mai noi de 30 de ani, care să arate ce cantităţi şi ce specii se dezvoltă spontan în mare şi în lacuri. În plus, majoritatea celor care au în concesiune bălți le folosesc la plimbări turistice sau pentru concursuri de pescuit.
Alexandru Potor, secretar de stat piscicultură: „Statul român dă accesul către o resursă în mod legal, corect, transparent, dar încearcă să se şi asigure că există şi o cantitate produsă acolo şi nu ne dăm doar cu barca pe lac, ci îl folosim pentru a aduce peşte pe masa consumatorului român. Să existe o legătură între licenţierea şi ultilizarea acestor suprafeţe. Obligaţia de a pune pe piaţa un minim de cantitate de peşte.”
Capitala, de pildă, are o salbă de lacuri unde peştele prins este eliberat sau scos doar pentru a fi gătit în restaurantele celor care le administrează.
În România se consumă anual în jur de 90.000 de tone de peşte. Când vine vorba de provenienţa mărfii, e ca şi cum peştele cel mare l-ar fi înghiţit pe cel mic. 70.000 de tone sunt de import, 12.000 de tone din acvacultură, mai ales crap şi păstrăv. Ne mândrim doar cu midiile de Marea Neagră. Chiar dacă se exploatează doar sezonier, tot scoatem 4.000 de tone pe an.
Cristian Dărmănescu, furnizor de peşte: „Marea Neagră are un nivel optim de salinitate, în plus e şi în avantajul nostru să sprijinim afacerile locale.”
230 de milioane de euro, fonduri europene, sunt oferite ţării noastre pentru dezvoltarea pisciculturii şi sprijinirea comunităţilor de pescari. O treime din bani au fost deja accesaţi ori sunt pe cale să plece spre investitori cu proiecte viabile. Pe primul loc sunt bălţile cu crap şi păstrăvăriile şi se dovedesc afaceri de succes.
Dar prind curaj şi cei care cred că românii s-au săturat de novac, fitofag şi păstrăv curcubeu. 11 milioane de euro au pus în mişcare o fermă de sturioni din judeţul Dolj.
Răzvan Ratcu, investitor: „Nu are oase, se deosebeşte foarte mult de speciile cu care consumatorul român este obişnuit. Costă mai mult, dar sperăm să prindă.”
Dincolo de moda peştelui de captură, acvacultura e cea mai bună şansă de a creşte producţia internă. Crescuţi în condiţii controlate atent de autorităţi, peştii de bazin sunt aproape la fel de hrănitori ca cei pescuiţi.
Don Mario, bucătar: „Nu e mare diferenţă între peştele de captură şi cel de acvacultură. Sigur, în funcţie de spaţiul crescătoriei, e mai gras, pentru că nu face fitness la fel de mult ca în sălbăticie.”
În medie, romanii mănâncă doar 6 kilograme de peşte pe an, de patru ori mai puţin faţă de media Uniunii Europene.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
