Demers fără precedent al biologilor marini din România. Vor să populeze tot litoralul cu o moluscă
După cinci decenii de la dispariție, biologii marini din Constanța încearcă să refacă populația de stridii din Marea Neagră.
Specia, cu o valoare comercială ridicată, va fi introdusă în acvacultură. Deocamdată așteaptă noile reglementări din legea privid amenajarea teritoriului, care să stabilească exact parcelele destinate unei astfel de activități.
Cercetătorii de la Institutul „Grigore Antipa” din Constanța au început deja aclimatizarea unei specii de stridie originară din Marea Nordului.
Specialiștii vor să grăbească procesul, astfel încât, cât mai curând, să populeze tot litoralul românesc cu această moluscă, iar apoi să o introducă în circuitul comercial.
Adrian Filimon, cercetător Institutul „Grigore Antipa" Constanța: „Bineînțeles, ar putea fi crescută chiar în acvacultură".
Adrian Balba, reprezentant Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură: „Acvacultura se va face în etape costiere și etape onshore sau în larg. Cu salinitatea. Sunt specii care se pot adapta".
Pe lângă noua specie, biologii marini au descoperit în Marea Neagră, în bancuri care se reproduc natural, și o stridie de talie mare provenită din Oceanul Pacific, care s-a aclimatizat spotan în sălbăticie.
Noi nu am profitat de o astfel de oportunitate. În schimb, au făcut-o vecinii bulgari. Cererea în restaurantele lor în sezonul estival este uriașă. La fel și câștigurile.
O porție de stridii crescute în Marea Neagră se vinde, lângă Varna, cu 30 de lei. Restaurantele au și meniuri în limba română.
Sorin Mănăilă, președintele Federației RomFish: „În Marea Neagră bulgarii au acvacultură de midii și stridii. Ei fac la câteva sute de tone de midii și stridii".
Dacă programul de cercetare de la Constanța va reuși, stridiile vor repopula zonele românești în care creșteau natural, acum 50-60 de ani.
Declinul faimoaselor delicatese de Marea Neagră a început prin anii '50 ai secolului trecut, după ce, pe chila navelor de pescuit a fost adus accidental din Oceanul Indian dușmanul lor de moarte: melcul rapană.
Astfel, în câtiva zeci de ani, stridiile aproape au dispărut din apele noastre. Acum există speranțe. Mai ales că și rapanele au ajuns pe mesele românilor, iar numărul lor a mai scăzut.
Închirierea luciului de apă pentru acvacultură
Singura problema o reprezintă acum legislația, mai precis închirierea luciului de apă pentru acvacultură. În prezent, cadrul este destul de rigid.
Luciul de apă se poate concesiona doar pentru o perioadă de patru ani, iar cei care vor să investească sunt descurajați să înceapă o astfel de afacere.
Un alt impediment este costul mare pentru un hectar de luciu de apă la noi, în jur de 1.500 de euro, preț stabilit de stat. Asta în condițiile în care un investitor bulgar plătește doar 80-90 de euro pe hectar.
Marian Avram, director general al Agenției Naționale pentru Pescuit și Agricultură: „Ne dorim foarte mult să avem ferme de acvacultură la Marea Neagră. Nu înțeleg de ce la Marea Neagră poate să fie mai mult. În alte țări este un nivel rezonabil".
Vecinii bulgari au deja ferme de stridii și în sistemul agroturistic.
Etichete: stridii,
.webp)
