De ce se udă Ionii de Sfântul Ioan Botezătorul. Originea unei tradiții vechi și alte obiceiuri din această zi
Udatul Ionilor este unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri de Sfântul Ioan, păstrat mai ales în Transilvania. Află cum se desfășoară ritualul, ce simbolizează și unde se practică.
„Udatul Ionilor” este un obicei vechi în care persoanele care poartă numele Ion sau Ioana sunt stropite sau scufundate în apă, ca un fel de botez simbolic, pe 7 ianuarie, mai clar, în ziua în care se sărbătorește Sfântul Ioan Botezătorul, de aici și ideea de „botez simbolic”.
Tradiția este respectată cel mai bine în Transilvania, mai ales în satul Tălmăcel din județul Sibiu, dar apare și în Bucovina, într-o formă puțin mai diferită. La Tălmăcel, de Sfântul Ioan, sătenii pornesc într-un alai până la râu, unde Ionii și Ioanele sunt ridicați și scufundați pe rând în apă.
În Bucovina, în schimb, casele celor care poartă numele Ion sunt împodobite cu brazi, iar în cinstea lor se organizează petreceri cu lăutari.
De asemenea, în Maramureș mai există în aceeași perioadă și „cumetria femeilor”, când tinerele soții sunt udate cu apă de prietenele lor, ca semn al primirii în comunitatea femeilor căsătorite.
Cum se face „Udatul Ionilor”
În dimineața zilei de 7 ianuarie, imediat după Sfânta Liturghie, satul Tălmăcel prinde viață. Oamenii se adună pentru a da startul unuia dintre cele mai frumoase obiceiuri.
Totul începe cu un alai vesel care străbate ulițele satului. Feciorii, îmbrăcați în straie populare, deschid evenimentul, urmați de flăcăi cu stegulețe tricolore și de un car alegoric tras de boi împodobiți cu panglici și mărgele. Chiar și copiii sunt îmbrăcați în haine populare, după cum notează talmaciu.ro.
Pe măsură ce alaiul înaintează, muzica populară răsună în tot satul. Tarafurile și cimpoierii însoțesc mulțimea, iar oamenii dansează și cântă pe drum, iar toți Ionii și Ioanele sunt în fața grupului.
La apă începe partea cea mai importantă din tot obiceiul. Primul „botezat” este preotul satului, după care feciorii îi iau pe Ionii și Ioanele pe rând și le scufundă picioarele în apa rece a pârâului.
După „botez”, sărbătoriții primesc colaci tradiționali, vin și țuică, ca să se încălzească după întâlnirea cu apa rece. Spre seară, toată lumea se întoarce în piața satului, unde petrecerea continuă cu hore, sârbe și învârtite.
Potrivit unei superstiții din zonă, apa unde se ține ritualul nu îngheață niciodată, oricât de ger ar fi afară.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut în întreaga lume creștină drept „Înaintemergătorul” lui Hristos, cel care a pregătit poporul pentru venirea Mântuitorului. Potrivit tradiției, el a fost fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, un copil venit pe lume în mod miraculos, după ani de rugăciuni și nădejde.
Ioan a dus o viață aspră, retras în pustie, unde a trăit ca un ascet și a predicat pocăința. Mesajul lui era direct și puternic: „Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape!”. Oamenii veneau din toată Iudeea să îl asculte și erau botezați de el în râul Iordan, ca semn al curățirii sufletești.
Cel mai important moment al misiunii sale a fost botezul lui Iisus în Iordan, eveniment care îl leagă pentru totdeauna de sărbătoarea Bobotezei. De aceea, Biserica îl numește atât proroc, cât și botezător, ultimul mare profet al Vechiului Testament și primul vestitor al Noului Testament.
Tradiția creștină îl cinstește în mai multe momente ale anului:
· 24 iunie – Nașterea Sfântului Ioan (sărbătoare cunoscută popular ca Sânzienele)
· 29 august – Tăierea capului Sfântului Ioan
· 7 ianuarie – ziua dedicată în mod special numelui său, imediat după Bobotează.
Tradiții, obiceiuri și superstiții
Perioada din jurul zilelor de Bobotează și Sfântul Ioan este una dintre cele mai bogate în obiceiuri și superstiții. Pe lângă „Udatul Ionilor”, în multe sate se practica și „Iordanitul”: cete de tineri umblau cu busuioc și îi stropeau cu agheasmă pe toți vecinii, pentru sănătate, în mod special.
În unele zone, precum în Maramureș, feciorii obișnuiau chiar să se scalde complet goi în râuri, la miezul nopții din ajunul Bobotezei, ca un ritual de curățare pentru întregul an.
Tot în această perioadă, un alt obicei important era integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite, prin udarea lor cu apă la Bobotează, obicei denumit „cumetria femeilor”, conform crestinortodox.ro.
Cât despre superstiții, se spune că în această zi nu este bine să speli rufe, să te cerți sau să împrumuți ceva cuiva, pentru că orice scandal sau schimb de obiecte aduce ghinion în anul ce urmează. Dacă în dimineața Ajunului de Bobotează pomii fructiferi sunt încărcați de promoroacă, se crede că vor rodi din belșug. Seara, în multe gospodării, tinerele se adună pentru a-și ghici ursitul, iar busuiocul sub pernă este actorul principal.
O altă credință spune că „fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an”. De asemenea, tradiția spune că această sărbătoare trebuie întâmpinată cu voie bună, pentru că cine nu se bucură de Sfântul Ioan va fi trist tot anul.
În credința populară exista ideea că obiceiurile din timpul iernii aveau rolul de a alunga răul: gospodarii credeau că blestemele și spiritele rele se spală odată cu apele Iordanului sfințite, iar viața va curge mai liniștită până la Sfântul Andrei.
Nume sărbătorite de Sfântul Ioan Botezătorul
Peste două milioane de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit celor mai recente date furnizate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, în România existau în 2025 peste 1,3 milioane de bărbați care purtau numele Ioan sau derivate ale acestuia și peste 650.000 de femei.
În rândul bărbaților, cel mai des întâlnit prenume este Ioan, purtat de 442.011 persoane. Urmează numele Ion, cu 328.081 de purtători, Ionel cu 133.070, Ionică, 4.410, Ioniță, 1.826, Ionuț, 364.186, Ivan, 7.729, Jan , 4.433, Jean, 3.351 și Nelu, 20.097 de români.
În ceea ce privește prenumele feminine, cel mai răspândit este Ioana, purtat de 392.824 de femei. Alte nume mai sunt Ionela, 148.320, Ionelia, 6.766, Ionica, 19.135, Ionuța, 582, Jana, 4.742, Nela, 10.715, Oana, 71.863 și Onuța, 134 de femei.
.webp)
