Cazul primului politician roman condamnat: Gabriel Bivolaru. Cat a recuperat statul din prejudiciul de 70 de milioane dolari

Iar acum vorbim despre un subiect care este pe buzele tuturor, dar rareori rostit in public de decidentii politici: recuperarea prejudiciilor.

Mai precis, recuperarea produsului infractional si confiscarea bunurilor dobandite prin incalcarea legii. Statul roman reactioneaza foarte greu cand trebuie sa devina activ in relatia cu cei care au furat din banul public sau privat.

Ani de zile, procurorii s-au ocupat doar sa ancheteze si sa ceara pedepse. Si autoritatile fiscale lipsesc din traseul recuperarii banilor.

Citește și

Dosarul retrocedarilor din cadrul ANRP, cu prejudiciu de 98 de milioane de lei, va fi retrimis la DNA

Lipseste vointa politica si institutionala? Nu este pregatita Romania sa recupereze banii de la infractori? De ce recuperam atat de putin, neinsemnat de putin?

Romania ultimilor 27 de ani a fost un loc propice pentru experimente si inginerii economice la care romanii au asistat neputinciosi. Ba mai mult, s-a creat un sentiment de frustrare, accentuata de dorinta umana de a evolua si a se imbogati intr-un ritm rapid.

FNI-urile si Caritasuri s-au derulat in paralel cu privatizarile esuate. Fabrici furate sub ochii muncitorilor, uzine distruse , tunuri financiare date bugetului au imunizat simtul critic al romanului.

Romanii au fost vaduviti ani de zile de simtul comunitar, iar scara valorilor s-a deformat - parvenitismul si ciocoismul tind sa ocupe locurile superioare, in perceptia noilor generatii aparand filosofia unor altfel de elite.

Increderea in sistemul judiciar a fost fluctuanta. Daca la un moment dat societatea romaneasca a fost entuziasmata de spectacolul catuselor, treptat nivelul mare de coruptie expusa creat un sentiment de neputinta, dublat de o stare de neincredere sau chiar de letargie civica.

La nivelul ministerului public se simte ingrijorarea din societate.

O prima bariera in lupta sistemului judiciar cu imaginea deformata din societatea a fost anchetarea si punerea sub acuzare a unor demnitari, lucru care acum 15 ani de zile parea de neconceput si aproape imposibil.

Radu Nicolae este director de programe la Centrul pentru Resurse Juridice, o organizatie non-guvernamentala implicata in proiecte care tin de reformarea statului roman:

"Infractorii sunt un model de succes in societate, mai ales pentru tineri si pentru tinerele generatii. In momentul in care infractorul ramane cu banii el ramane un model social de succes. Nu educatia, nu invatamantul, nu eforturile proprii, ci combinatiile, posibilitatea de a eluda Justitia si in final banii reprezinta succesul social."

Gabriel Bivolaru, primul politician roman anchetat si condamnat, in ciuda lantului protector pe care colegii lui de partid de la acea vreme - Adrian Nastase, Miron Mitrea sau Dan Ioan Popescu l-au format in jurul sau.

Gabriel Bivolaru a fost condamnat la 5 ani de puscarie pentru devalizarea BRD, atunci inca banca de stat. A stat inchis mai putin de 3 ani si din prejudiciile stabilite in 2004 de peste 2200 de miliarde de lei, adica in jur de 70 de milioane de dolari, s-au recuperat in jur de 6 milioane de dolari.

In 2013, Gabriel Bivolaru a fost arestat din nou pentru furt de produse petroliere, evaziune fiscala si spalare de bani.

De-a lungul timpului, in Romania au existat mai multe obstacole in lupta cu marea coruptie, iar acum principala provocare din fata sistemului este recuperarea efectiva a prejudiciului si identificarea si confiscarea bunurilor dobandite din infractiuni.

Dreptatea se infaptuieste, insa, greu. Anul trecut s-au recuperat 173,5 milioane din 7000 , adia 2,4 la suta.

Trimiterea in inchisoare a infractorilor nu este suficienta, statul roman are o problema cu recuperarea bunurilor si confiscarea averilor ilicite.

Gelu Diaconu a fost seful Fiscului si un personaj extrem de influent in perioada guvernarii Ponta: "Odata ce ai produs un prejudiciu statului trebuie sa te astepti ca statul actioneaza prin toate mijloacele sa recupereze acel prejudiciu."

Insa pana in 2015, statul roman nu stia care este volumul prejudiciilor pe care le are de recuperat in urma unor titluri executorii si definitive.

Laura Codruta Kovesi conduce acum Directia Nationala Anticoruptie, parchet specializat infiintat la presiunile Uniunii Europene in 2002, dar ale carui rezultate au fost vizibile abia in ultimii ani.

"In urma cu 3 ani noi am facut o evaluare a acestei activitati pentru a vedea cum facem ca bunurile pe care noi le recuperam sa fie tot mai multe si prejudiciile pe care noi putem sa le recuperam sa fie tot mai mari. Am ajuns la concluzia ca desi exista hotarari judecatoresti definitive prin care instantele au dispus confiscarea unor averi, ale unor persoane condamnate pentru coruptie, nu intotdeauna acestea sunt si executate efectiv."

Un top la zi cu primele dosare prin valoarea stabilita de recuperat prin sentinte definitive si irevocabile arata un tablou al dezastrului.

Dosarul retrocedarilor din sectorul 6 al Capitalei - fostul primar Cristian Poteras a fost condamnat petru ca a retrocedat ilegal terenuri cu o valoare de 82 de milioane de euro. Desi au primit condamnari grele, Poteras si ceilalti functionari nu vor plati acest prejudiciu, acesta urmand sa se recupereze de la beneficiarii terenurilor- Marian Capatana si Nicolae Berendea.

Dosarul Stanescu - evaziune fiscala- intre 2009 si 2010, un om de afaceri din Tulcea a disimulat un comert intracomunitar si a creat un prejudiciu enorm statului roman. A fost condamnat la 4 ani inchisoare si i s-a pus poprire pe pensia din care statul recupereaza 80 de lei pe luna.

Ar fi nevoie pentru recuperarea prejudiciului ca invinuitul sa traiasca inca 100.000 de ani…

Dosarul retrocedarilor ilegale de TVA de al Craiova - 36 de angajaţi ai Serviciului de control fiscal din cadrul Finantelor Publice Dolj au prejudiciat bugetul statului cu aproximativ 30 de milioane de euro acordand ilegal rambursari de TVA unui numar de zeci de 40 de firme controlate de evazionisti celebri- Samir Spranceana si Genica Boerica.

Dosarul evaziunea spaniola - o femeie din Spania, Juliana Medina Herraiz, cu siguranta un interpus, a prejudiciat statul cu o suma cu multe zerouri.

Dosarul ICA - cel mai mediatizat dosar de frauda a statului roman- s-a recuperat aproape 15 % din prejudiciu si tot ce a insemnat confiscare speciala.

Dosarul Tender - Ovidiu Tender a fost implicat in mai multe cauze penale, impreuna cu grupul de firme pe care il controleaza.

Dosarul Hidroelectrica 1 - un dosar care n-a trecut la palierul cu adevarat important al celor care au audus daune statului roman: baietii destepti din energie si politicienii care i-au sustinut.

Dosarul RAFO - un alt tun cu prejudicii inseminate din care s-a recuperate cate ceva, dar nesemnificativ comparativ cu valoarea totala stabilita de judecatori.

Dosarul Rompetrol, creanta Libia - Dinu Patriciu a decedat inainte de solutionarea dosarului care a inregistrat prejudicii imense.

Adunate, numai aceste dosare arata o imagine apocaliptica a recuperarii prejudiciilor aduse statului roman si, implicit noua, tuturor: din 2 miliarde si jumatate de lei prejudicii s-a recuperat 75 de milioane, adica 3 la suta.

In urma presiunilor mediatice, ale decidentilor din justitie, dar mai ales ale partenerilor externi, ANAF a inceput in 2015 o evaluare a tuturor titlurilor executorii si definitive.

Gelu Trandafir, de la Freedom House, a facut un raport de diagnoza , o radiografie a situatiei in recuperarea prejudiciilor si confiscarii bunurilor dobandite ilegal: "Legislatia fiscala nu face distinctia intre un contribuabil care, sa zicem este ajuns la ananghie si care, bineinteles trebuie pasuit si care beneficiaza- ar trebui sa beneficieze, de o atitudine ingaduitoare a a statului, deci nu face o distinctive intre un cetatean obisnuit ajuns la ananghie si o persoana condamnata".

Toate deciziile instantelor transformate in creante fiscal la ANAF erau puse de-a valma.

Socul a fost mare. Atunci s-a infiintat pentru prima data la nivelul Anaf- ului o directie dedicate titlurilor executorii, condusa de un fost anchetator penal.

Ion Damian, director Executari silite, cazuri speciale: "Erau in acelasi cos cu celelalte titluri de creante pe care le avea ANAF-ul de executat, pentru ca pe langa cele penale sunt cele din colectarea clasica, cele din fonduri europene, cele din programul Rabla…sunt o multime."

Gelu Diaconu: "Si noi am avut o surpriza, pentru ca estimarile noastre erau cu mult mai mici. Ganditi-va ca am gasit la modul propriu decizii ale instantelor abandonate. Sau decizii aflate, exista decizia, dar nu motivarea. 26 de mii de titluri executorii cum le spunem noi sau decizii ale instantelor, daca ne raportam la procedura extrem de laborioasa a punerii in executare, la diversitatea spetelor si a situatiilor generate de punerea in executare, avem imaginea unui efort administrativ urias."
 

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale