CCR este de acord cu limita de 30% pentru retragerea banilor din Pilonul II. Motivul oficial pentru care a respins legea
Curtea Constituţională a României a admis, marţi, sesizările în legătură cu legea privind plata pensiilor private. Motivul respingerii vizează discriminarea pe care legea, în forma actuală, o face între persoanele cu afecțiuni grave.
Judecătorii Instanţei supreme au sesizat CCR în legătură cu proiectul de lege privind plata pensiilor private din piloanele II şi III.
CCR a stabilit că limita de 30% la retragerea banilor din Pilonul II e constituțională, dar discriminarea între bolnavi încalcă prevederile legii fundamentale.
Motivul invocat de CCR pentru respingerea legii pensiilor private
Curtea Constituțională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii.
În schimb, art.55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii.
Peste 8,4 milioane de români afectați de reforma pensiilor din Pilonul II
La sfârșitul lunii octombrie 2025, Pilonul 2 număra 8,4 milioane de români cu conturi active, iar contribuțiile brute virate ajungeau la 128,3 miliarde de lei, arată statisticile Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România.
Fondurile administrau active nete de 191,3 miliarde de lei și au înregistrat un randament mediu anual de 8,2%, semnificativ peste inflația medie anuală de 4,7%.
Câștigul net obținut din investiții a urcat la 68,4 miliarde de lei, în timp ce plățile efectuate către beneficiari și moștenitori totalizau 5,4 miliarde de lei, sumă încasată de aproximativ 286.000 de persoane.
Reforma pensiilor private a adus limite pentru retragerile din fonduri
Proiectul a fost adoptat la jumătatea lunii octombrie de Parlament şi prevede că persoanele care optează să retragă banii din Pilonul II - pilonul obligatoriu administrat privat - vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul va fi eşalonat pe opt ani şi, prin excepţie, bolnavii cu afecţiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere.
Totodată, pot primi toată suma, sub formă de plată unică, persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizaţii sociale lunare.
Argumentele magistraţilor pentru sesizarea Curţii Constituţionale
Judecătorii de la Instanţa supremă, convocaţi în cadrul Secţiilor Unite, au decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la mai multe aspecte de neconstituţionalitate.
Potrivit magistraţilor, cetăţenii au dreptul să aibă o lege clară, previzibilă şi predictibilă cu privire la drepturile lor la pensie şi este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curtea Constituţională înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii, acestea să fie făcute înainte să genereze efecte în masă.
Magistraţii susţin că din examinarea prevederilor acestei legi se ajunge la concluzia că nu sunt respectate criteriile de accesibilitate, claritate, precizie şi previzibilitate şi nici principiile legalităţii şi proporţionalităţii în reglementarea infracţiunilor şi contravenţiilor prevăzute de legea adoptată în Parlament.
Şi AUR a sesizat instanţa constituţională în legătură cu actul normativ, susţinând că "Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din Pilonul II şi III".
"Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat 'pentru' adoptare, însă iniţiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciţi ai contribuabililor români. În forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane de 0,21% - 0,27%, câştigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi. Iar, în al doilea rând, principalul câştigător este statul român, care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe", susţinea AUR.
