Curtea Constitutionala a respins contestatiile PNL si USR privind "gratierea mascata"
Curtea Constitutionala (CCR) a repspins miercuri sesizarile de neconstitutionalitate depuse de PNL si USR impotriva modificarilor Legii privind executarea pedepselor privative de libertate.
In privinta actului normativ privind Centenarul, contestatarii reclama faptul ca adoptarea legii nu a respectat principiul bicameralismului, nu indica sursele bugetare pentru finantarea activitatilor de celebrare a Marii Uniri si contine prevederi neconstitutionale privitoare la dreptul presedintelui de a conferi decoratii. Cat despre modificarile aduse legii privind executarea pedepselor, PNL si USR invoca faptul ca actul normativ nu a fost adoptat cu respectarea principiului bicameralismului si ca reprezinta o gratiere mascata.
70 de deputati de la PNL si USR au formulat, pe 12 mai, o obiectie de neconstitutionalitate privind Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, pentru forma adoptata de Camera Deputatilor.
”Forma initiala a propunerii legislative, propusa de parlamentarii PNL, a suferit modificari substantiale aduse in a doua camera sesizata de majoritatea parlamentara, incalcand principiul bicameralismului statuat in jurisprudenta Curtii Constitutionale. Astfel, norme care schimba sensul initiativei legislative nu au fost supuse deciziei primei camere sesizate in acest caz, respectiv a Senatului. in acelasi timp, nu sunt specificate in mod concret sursele de finantare si alocarile bugetare necesare acoperirii activitatilor desfasurate cu ocazia Centenarului. In plus, majoritatea parlamentara a impus solutii legislative care incalca reglementari constitutionale care privesc atributul presedintelui Romaniei de a conferi decoratii si titluri de onoare in numele statului roman”, a explicat PNL intr-un comunicat de presa.
Liberalii au precizat ca, prin forma legii adoptata in Camera Deputatilor, este eludata institutia presedintelui Romaniei din acest mecanism constitutional, fiind instituite in paralel alte tipuri de medalii si distinctii prilejuite de aniversarea Marii Uniri, spre a fi acordate prin hotarare a Parlamentului ori prin hotarare a Guvernului.
Patru zile mai tarziu, pe 16 mai, 27 de deputati USR si 24 de la PNL au semnat o sesizare de neconstitutionalitate a proiectul de lege de modificare a Legii executarii pedepselor, invocand faptul ca nu a fost respectat principiul bicameralismului si ca reprezinta o gratiere mascata.
Semnatarii sesizarii sustin ca principiul bicameralismului a fost incalcat pentru ca proiectul a fost substantial modificat fata de forma primita de la Senat, prin adoptarea a 43 de amendamente.
De asemenea, este invocata incalcarea principiului securitatii juridie deoarec definirea conditiilor necorespuzatoare de detentie este contradictorie in interiorul legii. ”Mai mult, standardele impuse prin una din cele doua definitii din proiectul de lege sunt mult mai ridicate decat cele care deriva din jurisprudenta CEDO. De exemplu, simpla existenta a igrasiei si mucegaiului in celula ar fi suficienta pentru ca detinutii sa beneficieze de compensarea prevazuta de lege. Mai grav este ca pentru declararea unui spatiu de detentie necorespunzator, conditiile nu se iau in considerare cumulat, ci separat. Astfel, toate spatiile de detentie din Romania vor fi declarate ca avand conditii necorespunzatoare”, se arata intr-un comunicat al USR.
In al treilea, proiectul ar incalca principiul egalitatii cetatenilor in fata legii intrucat este instituita posibilitatea cumpararii de zile de pedeapsa, fapt ce avantajeaza detinutii mai instariti.
„USR considera ca actuala putere se foloseste in cel mai pervers mod de situtia disperata a unora dintre detinutii din inchisorile romanesti, fara a avea niciun interes real pentru rezolvarea problemelor semnalate de CEDO, cu unicul scop de a salva din puscarii membrii de partid si clientela politica. De fapt, majoritatea proiectelor care se bucura de atentia nedisimulata a parlamentarilor PSD si ALDE au ca obiect fie o gratiere, fie o amnistie, unele mascate tehnic, iar altele promovate in dispretul romanilor. Problemele reale ale Romaniei asteapta la coada”, a declarat deputatul USR Silviu Dehelean, membru in Comisia juridica.
Camera Deputatilor a adoptat, pe 9 mai, cu 175 voturi „pentru”, 85 de voturi „impotriva” si 20 de abtineri, proiectul care prevede ca detinutii incarcerati in conditii inumane beneficiaza de sase zile reduse din pedeapsa la 30 de zile de detentie, fata de cele trei propuse de Guvern.
Deputatii din Comisia juridica au adoptat un amendament la Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, care elimina obligativitatea supravegherii vizuale a detinutilor in timpul efectuarii convorbirilor telefonice, pe motiv ca sistemul de comunicatii din penitenciare va fi schimbat, permitand amplasarea telefoanelor in celule, ceea ce va face impractica aplicarea legii in actuala forma.
Un alt amendament adoptat de deputatii juristi prevede ca persoanele care renunta la remuneratia pentru munca prestata in penitenciar vor putea beneficia de zile libere suplimentar. Astfel, se ofera sporuri suplimentare pentru eliberare detinutilor care presteaza munca remunerata, neremunerata si pe timp de noapte.
Fata de legea in vigoare, detinutii care presteaza munca remunerata vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de munca (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, fata de legea in vigoare), detinutii care presteaza munca neremunerata vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsa pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite fata de legea in vigoare), iar detinutii care muncesc pe timp de noapte vor avea doua zile reduse dintr-una muncita (un plus de 15 zile la 30 de nopti lucrate fata de legea in vigoare).
Un amendament depus de deputatul UDMR Marton Arpad prevede posibilitatea "cumpararii" de zile libere in plus, prin renuntarea la remuneratie. Astfel, in forma actuala a legii, un detinut care desfasoara munca remunerata primeste 40% din venit, iar 60% va merge catre penitenciar. Potrivit amendamentului, daca detinutul renunta la 40% din remuneratie, respectiv cota care ii revine potrivit legii, poate fi incadrat la capitolul "munca neremunerata", unde sporul de zile considerate executate pentru zilele muncite este mai mare.
In termen de doua luni de la publicarea legii in Monitorul Oficial, penitenciarele vor trebui clasificate in functie de conditiile de detentie, iar in termen de patru luni de la publicare va trebui facut istoricul fiecarui detinut si a conditiilor in care a fost inchis, pentru a se putea calcula zilele care vor fi reduse din pedeapsa.
Legea se aplica pentru persoanele intemnitate incepand din 2012, de cand a venit prima decizie-pilot a CEDO privind conditiile din penitenciare.
Potrivit proiectului, se considera conditii necorespunzatoare: conditii sanitare improprii in general, cum ar fi prezenta gandacilor, soarecilor, puricilor; lipsa dotarilor si a produselor igienico-sanitare minime; calitatea proasta a hranei; lipsa apei calde curente; lipsa accesului la activitati in aer liber, lipsa accesului la lumina naturala sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilatie; lipsa temperaturii adecvate a camerei: lipsa posibilitatii de a folosi toaleta in privat si de a se respecta normele sanitare de baza precum si a cerintelor de igiena.
Dispozitiile prezentei legi nu se aplica in cazul in care persoana a fost despagubita pentru conditii necorespunzatoare de detentie, prin hotarari definitive ale instantelor nationale sau ale CEDO pentru perioada pentru care s-au acordat despagubiri si a fost transferata sau mutata intr-un spatiu de detentie avand conditii necorespunzatoare.
Etichete: curtea constitutionala, sesizare,
Dată publicare:
