Cum încearcă administratorii Pilonului II să convingă CCR că noua lege a pensiilor private este constituțională. DOCUMENT

Data publicării:

Data actualizării:

Administratorii fondurilor de pensii private au intrat în disputa privind legea care reglementează plățile pentru Pilonul II și III. APAPR a trimis la CCR un memoriu „amicus curiae” prin care încearcă să convingă Curtea de constituționalitatea legii

Adrian Popovici

Actul normativ, adoptat recent de Parlament și atacat de Înalta Curte de Casație și Justiție, prevede că românii vor putea retrage, la pensionare, cel mult 30% din suma acumulată în fondurile private, iar restul banilor vor fi plătiți lunar, pe o perioadă de maximum 8 ani sau, alternativ, pe durata vieții.

Prin documentul transmis Curții, APAPR subliniază că nu este parte în proces, însă consideră necesar să ofere informații și expertiză relevante și că are are rolul de a contribui la „soluționarea corectă a cauzei”, oferind perspective suplimentare privind impactul legislativ și financiar al noilor prevederi.

Memoriul depus de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) la Curtea Constituțională susține că noua lege privind plata pensiilor private este conformă cu principiile constituționale și cu arhitectura inițială a sistemului de pensii private. Asociația argumentează că dreptul de proprietate al participanților asupra activelor din fondurile de pensii este un drept reglementat, nu unul absolut, iar scopul exclusiv al acestor sume este obținerea unei pensii private, nu posibilitatea de a dispune liber de bani printr-o plată unică.

APAPR mai arată că legea nu schimbă regulile „în timpul jocului”, ci reprezintă o evoluție firească a sistemului, prevăzută chiar de legislația-cadru. Încă de la înființarea sistemului de pensii private, regulile au impus plata sumelor acumulate în tranșe, pe o perioadă cât mai lungă, pentru a suplimenta pensia de stat. În acest sens, plata integrală sau eșalonată pe o durată de cel mult cinci ani a fost, de la început, o soluție provizorie, aplicabilă doar până la apariția unei legi speciale.

Legea este prezentată ca un act normativ necesar, care urmărește scopuri legitime de interes public — stabilitate socială, protecția veniturilor pe termen lung și sustenabilitate macro-financiară. APAPR susține că actul îndeplinește testul proporționalității și se înscrie în prerogativele constituționale ale statului de a reglementa sistemul de pensii, având un scop de protecție socială pe termen lung.

Totodată, separarea entităților de administrare și de plată a pensiilor este descrisă drept o decizie de politică publică admisibilă, care nu afectează substanța drepturilor patrimoniale ale participanților, fiind în acord cu jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Legea pensiilor private, atacată la Curtea Constituțională. „E proprietate privată, statul doar supraveghează”

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat recent Curtea Constituţională a României referitor la Legea privind plata pensiilor private. Instituția argumentează că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 27 lit. b) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, a hotărât cu unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind plata pensiilor private - (PL-x nr. 320/2025), în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) - (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3), art. 24, art. 44 şi art. 53”, a transmis, joi, ÎCCJ.

Instanţa consideră că Legea privind plata pensiilor private încalcă dreptul la proprietate privată, dar şi principiului legalităţii, al securităţii raporturilor juridice şi al încrederii legitime.

ÎCCJ consideră că participantul la un fond de pensii este proprietarul exclusiv al activului personal din contul său, format ca urmare a contribuţiilor plătite.

Ei susţin că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, orice ingerinţă a statului contra proprietăţii trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.