Cum au reușit mai mulți români să dezvolte mici afaceri în timpul pandemiei. ”Am început cu o încăpere de trei pe trei”
În orice rău e și un bine. O demonstrează câțiva români care în timpul pandemiei au început să pregătească mâncăruri în casă sau ofereau produse din gospodărie cunoscuților.
Treptat, au dezvoltat mici afaceri. Și-au mărit efectivele de animale sau păsări și chiar au accesat bani europeni. Unii s-au inspirat din modelul finlandez, axat pe reducerea risipei și promovarea produselor locale cumpărate direct fără intermediari.
În urmă cu doi ani, Dora a început să facă în casă pâine cu maia, pentru familie, apoi pentru prieteni și cunoscuți. A primit aprecieri, iar comenzile au venit necontenit. Așa că recent și-a transformat pasiunea într-o afacere de familie, în care este implicat şi soțul.
Dora își amintește de începuturile afacerii, în primăvara lui 2020, când pe rafturile din magazine nu se mai găsea drojdie. Atunci a testat pâinea cu maia. Acum face tot felul de sortimente, de la pâine cu hrișcă, diverse semințe, ori brânză cedar. Prețurile ajung până la 25 lei o pâine.
Dora Barabaș, brutar artizanal: ”Am început cu o încăpere de 3/3 şi am ajuns să avem un laborator cu două încăperi mari. Am accesat şi fonduri europene şi dorim să ne extindem mai mult, să cumpărăm aparatură mai performantă şi planul e să mai angajez pe cineva".
Un litru de lapte de măgăriţa costă și 100 de lei
În pandemie, un tânăr a cumpărat o măgăriță pentru a testa dacă acest tip de lapte are căutare. A fost copleșit de cereri, venite mai ales din mediul online, chiar dacă un litru de lapte de măgăriţa costă și 100 de lei. S-a gândit imediat la o mică fermă în care şi-a investit toate economiile.
Optimist și pus pe glume chiar și când își face calcule, tânărul vrea să își mărească fermă.
Cătălin Moga, fermier: ”Banii i-am pus de-o parte şi am luat alta şi aşa am tot luat alte măgăriţe şi am ajuns la un efectiv de 24 de măgăriţe. Are multe beneficii laptele de măgăriţe. Dacă nu tratează, măcar ameliorează, numai la două boli nu ajută, la reumatism şi prostie".
Mic laborator de așa-numite răstăuțe maramureșene
Și Anca a reușit să își facă un mic laborator de așa-numite răstăuțe maramureșene, paste din aluat făcut în casă, într-o explozie de variante de culoare.
Micii producători din patru județe s-au reunit într-o rețea virtuală și produc doar cât comandă clienții. Piața pe model finlandez de tip Reko presupune comenzi online și preluare dintr-un punct fix.
Anca Vălean, producător răstăuțe: ”Nu mai pierdem atât de mult timp să împărţim fiecare comandă, ci clientul ridică fiecare comandă o dată. Econosim timp, stăm doar o oră, în loc de jumătate de zi în trafic cu consum de combustibil, energie, economisim foarte mult”.
Raluca Cioci, reprezentant rețea producători locali: ”Cu toţii am crescut, am devenit vizibili. Au prins încredere şi aripi şi au renunţat la jobul lor stabil pentru a face ce le place. Toată lumea îşi comandă în timpul săptămânii şi ştim de dinainte cât trebuie să ducem".
Rețeaua de producători locali pe model finlandez funcționează deocamdată în Maramureș, Cluj, Brașov și Arad.
