Cum a provocat cutremurul devastator din Turcia un seism serios și în România. Este pentru prima dată în istorie
La câteva minute după cutremurul devastator din Turcia, s-a mișcat pământul și în Vrancea. Aparatele Institutului pentru Fizica Pământului au înregistrat acolo un seism cu o magnitudine de 4,6 pe scara Richter.
Deși România și Turcia se află pe plăci tectonice diferite, la distanță, există totuși modalități prin care cele două cutremure pot fi conectate. Este, de altfel, prima dată în istorie când se întâmplă acest fenomen, spun seismologii.
3 și 17 de minute, ora României - acesta este momentul în care cutremurul a zguduit în sud-estul Turciei, în apropiere de oraşul Gaziantep. Nouă minute mai târziu, s-a mișcat pământul și la noi, în zona seismică Vrancea-Buzău.
Larisa Antal: ”Specialiștii de aici, de la Institutul pentru Fizica Pământului, au depistat cutremurul din zona Vrancei la ora 3 și 26 de minute. În următoarele două ore, vedem, până la 5 și 26 de minute, au mai avut loc 4 replici. Din fericire, cu magnitudini mult mai mici”.
Este pentru prima dată în istorie, spun seismologii, când un cutremur izbucnit pe o falie are efecte și pe teritorii mai îndepăratate, neconectate direct. Mircea Radulian este cercetător științific la Institutul pentru Fizica Pământului și ne arată cum cutremurul de la turci a putut declanșa mișcarea seismică din Vrancea, cu toate că România și Turcia se află pe plăci tectonice diferite.
Mircea Radulian: ”Este o falie la nordul Turciei, falia nord-anatoliană, care are această direcție și mai este o falie care care merge către sud-est, unde s-a produs cutremurul de azi-noapte. Falia nord-anatoliană este mai apropiată de România și am putea spune că ar putea să influențeze ceva mai mult. Falia care merge înspre sud este mai puțin probabil să influențeze ce se întâmplă în țara noastră. Acest cutremur, care s-a produs azi-noapte, a produs niște unde seismice care s-au propagat în toate direcțiile, au ajuns bineînțeles și în România. Și ele fiind suficient de mari au putut să declanșeze niște cutremure. Acolo era o zonă sensibilizată”.
România, lovită de 2-4 cutremure devastatoare în 100 de ani
Cu alte cuvinte, undele propagate din Turcia nu au făcut decât să declanșeze mai repede mișcările seismice care mocneau deja în pământul românesc. De altfel, zona Vrancei este cunoscută pentru cutremurele frecvente.
Numai de la începutul acestui an au fost înregistrate peste 15 astfel de mișcări seismice. Cea mai mare acum, - 4,6 pe scara Richter. Sunt însă activități normale, spun seismologii, și nu avem motive de îngrijorare.
Mircea Radulian: ”În România, în afară de zona Vrancea, care este un caz particular, la noi nu prea mai sunt mișcări, cum sunt aici, în Turcia, aici aceste plăci se mișcă serios în timp. La noi totul e cam blocat, dar din păcate, mai există acea zonă de adâncime, care e foarte activă, la Vrancea. Acolo se întâlnesc mai multe plăci tectonice. La suprafață ele s-au ciocnit, la un moment dat au fost active, dar acum ele se împing una în alta, dar nu prea mult. Toată problema e acolo jos, la adâncime”.
Nu suntem însă feriți în totalitate. De-a lungul măsurătorilor, seismologii au sesizat o oarecare repetiție a cutremurelor puternice în țara noastră. Într-un secol pot avea loc între 2 și 4 astfel de mișcări ale solului cu efecte devastatoare.
Sursa: Pro TV
Etichete: Turcia, cutremur, provocare, cutremur vrancea,
Dată publicare:
06-02-2023 19:52
Un cutremur puternic cu magnitudinea de 5,9 pe scara Richter a avut loc, miercuri, pe insula grecească Rodos din Marea Egee.
Un cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade s-a produs, marți dimineața, în zona Vrancea, din România.
Un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade s-a produs în apropierea Indoneziei, a anunțat, miercuri, Institutul Geologic al Statelor Unite (USGS).
Estul Turciei a fost zguduit, duminică, de un seim cu magnitudinea 4,9, informează Președinția Turciei.
Un cutremur cu magnitudinea de 7,6 s-a produs în largul Indoneziei şi al Timorului de Est în adâncurile oceanului, potrivit Institutului Seismologic al SUA (USGS).
Mai mulţi miniştri de Externe europeni, între care cel al României, au cerut ca UE să-i sancţioneze pe oligarhii implicaţi în "încercările de destabilizare" din Republica Moldova şi Georgia, pe fondul temerilor tot mai mari legate de amestecul Rusiei.
Chemaţi luni în Parlament, şefii Autorităţii pentru Supraveghere Financiară au recunoscut că problemele de la Euroins erau cunoscute de trei ani.
Europa se îndreaptă anul acesta către o secetă comparabilă cu cea din vara anului 2022, iar ploile din săptămânile următoare vor fi cruciale pentru determinarea impactului iernii excepţional de calde şi uscate care s-a încheiat.
