Raportul MCV: Romania, din nou criticata de Comisia Europeana in raportul despre evolutia justitiei

Romania este din nou criticata de Comisia Europeana in raportul despre evolutia justitiei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Concluziile documentului ar putea determina anumite state, care nu vad cu ochi buni aderarea Romaniei la Spatiul Schengen, sa-si mentina pozitia.

 

Bruxelles-ul este nemultumit in special de lipsa unor progrese in functionarea Consiliul Suprem al Magistraturii, dar si de recentele reglementari adoptate de Parlament in privinta imunitatii alesilor. Raportul Comisiei Europene subliniaza ca Romania trebuie sa faca si mai multe eforturi.

Mark Gray, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene: "Desi a facut anumite progrese, romania trebuie sa faca ma mult in privinta respectarii statului de drept si a independentei justitiei, caci a implementat cateva dintre recomandarile Mecanismului de Cooperare si verificare, dar nu pe toate."

Documentul arata si ingrijorarea Bruxelles-ului fata de instabilitatea unor institutii ale justitiei si cere numirea transparenta a procurorului general si a sefului Directiei Nationale Anticoruptie: "Comisia subliniaza importanta numirii unui procuror general si a unui sef al DNA care sa se bucure increderea publica si sa demonstreze independenta, integritate si profesionalism, necesare pentru a putea lupta impotriva coruptiei".

De asemenea Comisia cere ministrilor si parlamentarilor romani sa dea un exemplu si sa se retraga din functii atunci cand Agentia Nationala de Integritate sesizeaza nereguli asupra vreunui oficial. Totodata raportul subliniaza necesitatea stabilirii unor reguli clare in privinta incompatibilitatii parlamentarilor sau a imunitatii de care acestia beneficiaza.

Comisia a tinut sa precizeze ca Romania continua sa indeplineasca conditiile pentru aderarea la Schengen, iar acest raport nu are legatura cu eforturile tarii noastre de a se alatura acestui spatiu.

Bruxelles-ul a anuntat ca va continua monitorizarea progreselor facute de Romania si va face un nou raport inainte de incheierea anului.

 

Sinteza declaratiilor facute la Bruxelles:

-> Comisia Europeana afirma ca desi unele progrese s-au facut, Romania ar trebui sa faca mai mult pentru functionarea statului de drept.

-> Purtatorul de cuvant Mark Gray afirma ca s-au facut cativa pasi, dar nu toti cei recomandati de CE.

-> Comisia Europeana solicita, in raportul MCV privind Romania, ca parlamentarii incompatibili sa demisioneze, iar celor care sunt anchetati penal sa le fie ridicata imunitatea.

-> Romania indeplineste conditiile specifice pentru intrarea in Schengen.

-> Candidatii la functiile de procuror general si, respectiv, de sef al DNA sa fie avizati de CSM.

-> Comisia Europeana va face un nou raport despre progresele Romaniei in Justitie sub MCV pana la sfarsitul anului.

-> Comisia va continua sa monitorizeze cu atentie evolutiile legate de reforma judiciara, de problemele de integritate precum si de lupta impotriva coruptiei.

-> Va fi mentinut dialogul cu autoritatile romane, iar pana la finalul anului Comisia va face un nou raport pe MCV.

-> Executivul UE a primit plangeri de la reprezentanti ai CC, CSM si ICCJ printre altele in legatura cu atacuri de intimidare si hartuire prin media.

-> Exista restante privind protectia sistemul judiciar fata de atacuri, demiterea ministrilor cu probleme de integritate si demisia membrilor Parlamentului cu decizii finale de incompatibilitate.

Raport CE: Exista intimidari si hartuiri la adresa unor persoane din ANI, CC, ICCJ si CSM

Conform Mediafax, raportul Comisiei Europene consemneaza faptul ca exista intimidari si hartuiri la adresa unor persoane din institutiile statului, precum ANI, Curtea Constitutonala, Inalta Curte de Casatie si CSM.

Oficialii europeni sustin necesitatea revizuirii regulilor privind libertatea presei, pentru a fi protejate institutiile statului si respectate drepturile fundamentale ale persoanelor, potrivit unor surse judiciare.

Concret, CE cere asigurarea de reguli efective impotriva persoanelor sau mass-media care aduc atingere institutiilor publice sau sistemului judiciar, iar Consiliul National al Audiovizualului trebuie sa ia masuri pentru stabilirea si intarirea codului de conduita.

Raportul CE referitor la progresele justitiei din Romania mai noteaza faptul ca parlamentari gasiti incompatibili continua sa-si desfasoare activitatea nejustificat, fiind necesara adoptarea unor reguli clare, obiective privind suspendarea parlamentarilor care fac obiectul unor decizii definitive de coruptie sau de incompatibilitate.

In ce priveste procedura de selectie a procurorilor pentru numirea in functiile de conducere la Ministrul Public, CE spune ca trebuie sa se inscrie cat mai multi magistrati, procedura de alegere a procurorilor sefi sa fie transparenta, fiind necesara o opinie pozitiva a Consiliului Superior al Magistratrii (CSM).

Raportul noteaza necesitate intrarii in vigoare a codurilor de procedura civila, penal si de procedura penala la teremenele stabilite.

Totodata, CE afirma ca reforma constitutionala din Romania trebuie sa respecte statul de drept, separatia puterilor in stat, independenta si stabilitatea sistemului judiciar si sa fie fundamentata pe un consens cat mai larg.

Raport CE favorabil Romaniei, dupa un 2012 extrem de dificil pentru realatiile cu UE - EurActiv

Raportul Comisiei Europene (CE) care urmeaza sa fie publicat miercuri pare sa intoarca pagina unui 2012 extrem de dificil in relatiile UE-Romania, potrivit unei copii a documentului la care portalul a avut acces, relateaza EurActiv.

Raportul special de zece pagini, mult mai scurt decat rapoartele publicate de obicei asupra situatiei din Romania incepand de la aderarea la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, afirma ca tara ar putea reveni curand la normal, daca va continua sa indeplineasca recomandarile CE.

2012 - un an agitat pentru Romania

Raportul vine in contextul in care presedintele Traian Basescu a respins propunerile ministrului Justitiei pentru functiile de procurori sefi, criticand procedura de selectare a celor nominalizati. Presedintele a decis, recent, sa respinga propunerile privind numirea in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PiCCJ), Tiberiu-Mihail Nitu, si, respectiv, de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Ioan Irimie, trimise de ministrul Justitiei, Mona Pivniceru.

Presedintele Traian Basescu a declarat ca propune, ca solutie de deblocare a impasului in desemnarea procurorului general si a procurorului-sef al DNA, selectarea acestora de catre CSM si acceptarea persoanelor rezultate fara rezerve de catre Ministerul Justitiei si Presedintie. Basescu a aratat ca aceasta solutie poate fi functionala daca Guvernul si ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, se vor pune de acord cu el sa accepte din start cele doua persoane selectate de CSM si sa deruleze apoi rapid procedura de desemnare prevazuta de lege.

Ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, a declarat, luni, ca "in lantul trofic" care stabileste procedura propunerii si numirii sefului Parchetului General si a celui al DNA nu se pot schimba sau inversa competentele si nu pot fi facute adaosuri care exced cadrului legislativ.

De asemenea, documentul Comisiei este publicat in contextul in care activitatea CSM este afectata de dispute interne. Dupa alegerile din 4 ianuarie din CSM, in urma carora procurorul Oana Schmidt Haineala a fost aleasa presedintele Consiliului, Sectia pentru Judecatori a cerut demisia de onoare a acesteia si, totodata, a solicitat judecatorilor Alina Ghica si Cristi Danilet sa renunte la candidaturile la functia de vicepresedinte al Consiliului, considerand ca "procedura alegerii actualei conduceri s-a facut cu incalcarea dispozitiilor legale".

Miercuri, la CSM, este programata o noua sedinta a plenului, pe ordinea fiind inscrisa si alegerea vicepresedintelui Consiliului, in conditiile in care cei doi candidati inscrisi initial pentru acest post, Cristi Danilet si Alina Ghica s-au retras din cursa pe fondul contestarilor venite din intreaga tara.

Mark Gray, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, a declarat ca e de asteptat ca problema conflictului de la CSM sa fie reflectata in raportul MCV.

O alta problema care va fi abordata in raport este legata de recentele reglementari adoptate in Parlament cu privire la imunitatea alesilor. Comisia Europeana isi va prezenta, in raportul despre MCV punctul de vedere privind prevederile adoptate de Parlamentul Romaniei in legatura cu imunitatea parlamentarilor, a declarat, recent, Mark Gray, purtator de cuvant al Comisiei Europene.

Parlamentul a adoptat, recent, proiectul de modificare a Statutului deputatilor si senatorilor. A fost mentinut amendamentul presedintelui Comisiei Juridice din Senat, Tudor Chiuariu, de eliminare a prevederii prin care mandatul inceta la data ramanerii definitive, prin neatacare, a raportului ANI.

Concluziile raportului CE de miercuri vor avea urmari in procesul de intrare a Romaniei in Schengen. Olanda si Germania sunt tarile care au blocat in ultimele luni o decizie a Consiliului JAI privind aderarea la spatiul Schengen a Romaniei si Bulgariei, anuntand ca pentru a accepta acest lucru asteapta progrese in urmatorul raport MCV al Comisiei Europene care va fi prezentat la sfarsitul acestei luni.

Presedintele Traian Basescu declara, dupa Consiliul European din decembrie 2012, ca in anexa concluziilor reuniunii a fost introdusa o solicitare adresata Consiliului JAI ca la reuniunea din 7 martie sa analizeze luarea unei decizii privind intrarea Romaniei si Bulgariei in Schengen.

Ambasadorul Germaniei, Andreas Von Mettenheim, si cel al Frantei, Philippe Gustin, au declarat, saptamana trecuta, ca, dincolo de modernizarea tehnica a controlului frontierelor, Romaniei ii trebuie pentru aderarea la Schengen progrese in reforma justitiei si lupta anticoruptie.

Cei doi au subliniat ca inteleg argumentele partii romane privind interesul separarii subiectului Schengen de MCV, insa temerile opiniilor publice din tarile Europei de Nord sunt o realitate de care trebuie tinut cont.

Ambasadorul francez a subliniat ca indeplinirea aspectelor tehnice, chiar prin modernizarea cu concernul franco-german EADS a aeroporturilor si punctelor de frontiera, nu e suficienta daca nu e rezolvata problema coruptiei, avand in vedere situarea Romaniei si Bulgariei in apropierea unor bazine de imigratie care ingrijoreaza tarile UE.

Ambasadorul francez a recunoscut insa ca desi initial "C-ul" din MCV venea de la "Cooperare", in prezent e vorba mai mult de un control.

"Stim ca Romania nu e de acord cu legatura intre MCV si Schengen, dar nu poti impiedica opiniile publice si decidentii europeni sa faca aceasta legatura. Cred insa ca exista o neintelegere si poate chiar o ipocrizie si aici autoritatile romane au dreptul sa semnaleze: «C-ul» din MCV inseamna cooperare, dar am facut din cooperare un mecanism de control. Si cred ca in lunile care urmeaza vom face, adica noi, francezii si germanii, vom lucra in asa fel incat sa reusim o logica de cooperare bilaterala intre aceste tari si Romania, dar si multilaterala in UE ca sa reusim in asa fel incat aceste rapoarte MCV sa fie pozitive. Cand vor fi pozitive, vor fi ridicate toate obstacolele pentru intrarea in spatiul Schengen", a concluzionat ambasadorul francez.

Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, s-a intalnit la Dublin, cu omologii din Germania si Olanda pe tema aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen, acestia aratand ca ambele tari vor relua discutiile interne in acest sens dupa adoptarea raportului MCV.

In contextul Consiliului JAI din 6-7 decembrie 2012, secretarul de stat in MAI Marian Tutilescu, seful Departamentului Schengen, Afaceri Europene si Relatii Internationale, arata ca daca decizia privind deblocarea aderarii va fi luata la Consiliul JAI din martie, pentru frontierele aeriene si maritime intrarea in zona Schengen se va face in ultima duminica a lunii martie, iar pentru frontierele terestre spera sa se intample acest lucru pana la sfarsitul anului.

De asemenea, este de asteptat ca oficialii UE sa abordeze, in raport, si evenimentele politice din Romania din vara lui 2012. Comisia Europeana a acuzat public, la acea data, probleme legate de respectarea atributiilor Curtii Constitutionale, respectarea prevederilor Constitutiei la emiterea ordonantelor de urgenta si respectarea independentei sistemului judiciar.

Presedintele Comisiei Europene i-a transmis premierului Ponta o lista cu 11 puncte obligatoriu de respectat pentru Romania pentru asigurarea functionarii statului de drept. Guvernul a transmis, marti, un comunicat in care sustine ca toate punctele convenite, in vara anului trecut, cu presedintele Comisiei Europene au fost indeplinite in totalitate si asigura ca va ramane "profund angajat" in asigurarea independentei justitiei si intarirea statului de drept.

Executivul arata ca atributiile Curtii Constitutionale au fost garantate prin abrogarea OU 38/2012, fiind asigurata respectarea si implementarea tuturor deciziilor CC, iar regula cvorumului special necesar pentru validarea rezultatelor referendumului a fost reinstaurata prin abrogarea OU 41/2012.

In ceea ce priveste respectarea prevederilor Constitutiei la emiterea ordonantelor de urgenta, Guvernul sustine ca si-a respectat si isi reafirma angajamentul de a respecta principiul folosirii ordonantelor de urgenta strict pentru situatiile desemnate in Constitutie.

Guvernul mai precizeaza ca punerea in aplicare a deciziilor Curtii Constitutionale s-a realizat, inclusiv dupa organizarea referendumului din 29 iulie, si toate deciziile CC sunt deplin respectate si aplicate in prezent, iar in Monitorul Oficial sunt publicate la zi toate actele, atat cele care se refera la activitatea legislativa si guvernamentala, cat si cele referitoare la deciziile Curtii Constitutionale.

Invitarea tuturor partidelor politice si autoritatilor guvernamentale sa respecte independenta sistemului judiciar si asumarea angajamentului de a impune sanctiuni disciplinare tuturor membrilor de Guvern sau de partid care submineaza credibilitatea judecatorilor sau care exercita presiuni asupra institutiilor judiciare sunt alte mentiuni ale Executivului.

Pentru numirea in functia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucura de sprijinul diferitelor partide, in cadrul unui proces transparent si obiectiv, menit sa asigure alegerea unui candidat cu o autoritate, o integritate si o independenta de necontestat, Guvernul arata ca, la 22 ianuarie, plenul Parlamentului a numit un nou Avocat al Poporului, o persoana din mediul academic, fara activitate politica anterioara. Decizia a fost adoptata cu o larga majoritate, dupa o procedura in care toate partidele au fost consultate transparent.

In acelasi timp, pentru introducerea unui proces transparent de numire a procurorului general si a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Guvernul apreciaza ca un astfel de proces transparent ar trebui sa includa depunerea unor candidaturi deschise, fondate pe criterii de experienta profesionala, integritate si rezultate pozitive in actiunea anticoruptie si aminteste de abtinerea de la numiri in cursul presedintiei interimare. In prezent, in urma respingerii primelor propuneri de catre presedinte, aceasta procedura va fi reluata pentru desemnarea unor noi candidati pentru cele doua functii.

In comunicat se face referire si la evitarea acordarii de gratieri prezidentiale in cursul presedintiei interimare, in vara anului trecut, precum si abtinerea de la numirea in posturi de ministru a persoanelor impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti in materie de integritate si eliberarea functiei de catre ministrii aflati intr-o astfel de situatie.

"Nici un ministru in legatura cu care au existat dubii sau acuzatii referitoare la incompatibilitatea acestora nu a fost nominalizat in Guvernul condus de Victor Ponta. Angajamentul de a nu numi si de a inlocui ministrii sau oficialii guvernamentali in acord cu legea, in cazuri de incompatibilitate, a fost respectat", sustine Guvernul.

Ultimul punct mentionat este adoptarea unor proceduri clare prin care sa se prevada demisia parlamentarilor impotriva carora au fost pronuntate hotarari definitive privind incompatibilitatea sau conflicte de interese ori care au fost condamnati definit intr-un caz de coruptie la nivel inalt.

La randul sau, premierul Victor Ponta a declarat, marti, ca anticipeaza faptul ca Raportul MCV va contine si critici, acestea fiind insa adresate altor institutii si nu Guvernului, care a indeplinit ceea ce a tinut de activitatea sa, respectiv cele 11 puncte discutate cu presedintele CE, Jose Manuel Barroso.

"Cel mai probabil vor fi critici legate de activitatea altor institutii, dar eu am vrut chiar de azi sa fie foarte clar ca ceea ce tine de Guvern noi a facut. Anticipez ca vor fi critici, dar eu raspund de activitatea Guvernului. Au fost 11 puncte foarte concrete pe care le-am angajat ca prim-ministru si toate cele 11 le-am indeplinit", a spus Ponta.

Ramane de vazut concret tonul pe care il va adopta Comisia Europeana in raportul care va fi publicat miercuri. Acest ton este, de obicei, reglat in ultimele momente pana la publicare. Tonul este dictat de componenta politica a Comisiei, si reflecta atmosfera relatiilor dintre puterea de la Bucuresti si Comisia Europeana.