Comisia Europeană aprobă o schemă de ajutoare a României de 4 miliarde euro pentru sprijinirea întreprinderilor
Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României cu o valoare de 4 miliarde euro (aproximativ 19,7 miliarde lei) pentru sprijinirea întreprinderilor din toate sectoarele în contextul invadării Ucrainei de către Rusia.
”Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României cu o valoare de 4 miliarde euro (aproximativ 19,7 miliarde lei) pentru sprijinirea întreprinderilor din toate sectoarele în contextul invadării Ucrainei de către Rusia”, anunţă CE.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat la 20 iulie 2022, în baza articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene („TFUE”), în care se recunoaşte faptul că economia UE se confruntă cu perturbări grave, potrivit News.ro.
”Războiul de agresiune nejustificat purtat de Rusia împotriva Ucrainei continuă să aibă efecte negative asupra economiei UE şi a României. Schema de ajutoare în valoare de 4 miliarde euro aprobată astăzi va permite României să atenueze impactul economic al actualei crize geopolitice asupra întreprinderilor din toate sectoarele. Continuăm să ne afirmăm sprijinul faţă de Ucraina şi de poporul său. În acelaşi timp, continuăm să colaborăm îndeaproape cu statele membre pentru a ne asigura că măsurile naţionale de sprijin pot fi puse în aplicare în timp util, în mod coordonat şi eficace şi că sunt protejate, totodată, condiţiile de concurenţă echitabile pe piaţa unică”, spune vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.
România a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar de criză, o schemă în valoare de 4 miliarde euro (aproximativ 19,7 miliarde lei) pentru sprijinirea întreprinderilor de toate dimensiunile şi din toate sectoarele în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.
Sub ce formă va primi România banii
În cadrul acestei măsuri, ajutorul va lua formă de: (i) garanţii pentru împrumuturi, cu un buget maxim de 3,6 miliarde euro (aproximativ 17,75 miliarde lei) şi (ii) granturi directe, cu un buget maxim de 390 de milioane euro (aproximativ 1,93 miliarde lei), pentru a compensa o parte din costurile datorate în cadrul împrumuturilor garantate.
Având în vedere gradul ridicat de incertitudine economică cauzat de situaţia geopolitică actuală, schema urmăreşte să asigure faptul că întreprinderile afectate dispun în continuare de suficiente lichidităţi, permiţând băncilor să continue să acorde împrumuturi economiei reale.
Beneficiarii eligibili vor avea dreptul de a primi noi împrumuturi care sunt acoperite de o garanţie de stat de până la 90% din valoarea împrumutului, cu scadenţe maxime de până la şase ani.
Comisia a constatat că schema de ajutoare a României îndeplineşte condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, în ceea ce priveşte garanţiile pentru împrumuturi, ajutoarele vor acoperi garanţiile pentru împrumuturi cu o anumită scadenţă şi o valoare limitată. În ceea ce priveşte cuantumurile limitate ale ajutoarelor sub formă de granturi directe, ajutoarele nu vor depăşi (i) 62.000 euro şi 75.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agriculturii şi, respectiv, al pescuitului acvaculturii şi (ii) 500.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în oricare din celelalte sectoare. Sprijinul în cadrul schemei va fi acordat până cel târziu la 31 decembrie 2022.
Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză.
Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat, adoptat la 23 martie 2022, permite statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.
Cadrul temporar de criză a fost modificat la 20 iulie 2022 pentru a complete pachetul de măsuri de pregătire pentru iarnă şi în conformitate cu obiectivele planului.
Cadrul temporar de criză prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre:
► cuantumuri limitate de ajutoare, sub orice formă, pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancţiunile şi contramăsurile ulterioare, până la suma majorată de 62.000 euro şi 75.000 euro în sectorul agriculturii şi, respectiv, al pescuitului şi acvaculturii şi de până la 500.000 euro în toate celelalte sectoare;
► sprijin pentru lichidităţi sub formă de garanţii de stat şi de împrumuturi subvenţionate;
► ajutor prin care să se ofere compensaţii întreprinderilor pentru preţurile ridicate la energie. Ajutorul, care poate fi acordat sub orice formă, va oferi compensaţii parţiale întreprinderilor, în special marilor consumatori de energie, pentru costurile suplimentare datorate creşterii excepţionale a preţului gazului şi al energiei electrice. Ajutorul total pe beneficiar nu poate depăşi 30 % din costurile eligibile şi, pentru a stimula economisirea de energie, ar trebui să privească cel mult 70 % din consumul său de gaze şi de energie electrică din aceeaşi perioadă a anului precedent, până la maximum 2 milioane EUR în orice moment. În cazul în care întreprinderea înregistrează pierderi din exploatare, poate fi necesară acordarea unui ajutor suplimentar pentru a se asigura continuarea activităţii sale economice. Prin urmare, pentru utilizatorii mari consumatori de energie, intensităţile ajutoarelor sunt mai mari, iar statele membre pot acorda ajutoare care depăşesc aceste plafoane, până la 25 de milioane euro, iar întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele şi subsectoarele afectate în mod deosebit, până la 50 de milioane EUR;
► măsuri de accelerare a introducerii energiei din surse regenerabile. Statele membre pot institui scheme de investiţii în energia din surse regenerabile, inclusiv hidrogenul din surse regenerabile, biogazul şi biometanul, stocarea şi căldura din surse regenerabile, inclusiv prin pompe de căldură, cu proceduri de licitaţie simplificate care pot fi puse în aplicare rapid, incluzând, în acelaşi timp, garanţii suficiente pentru respectarea condiţiilor de concurenţă echitabile. În special, statele membre pot elabora scheme pentru o tehnologie specifică care necesită sprijin având în vedere mixul energetic naţional specific, precum şi
► măsuri de facilitare a decarbonizării proceselor industriale. Pentru a accelera şi mai mult diversificarea aprovizionării cu energie, statele membre pot sprijini investiţiile care vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special prin electrificare, eficienţă energetică şi trecerea la utilizarea hidrogenului produs din surse regenerabile care respectă anumite condiţii. Statele membre au posibilitatea fie (i) să instituie noi sisteme bazate pe licitaţii, fie (ii) să sprijine direct proiecte, fără licitaţii, cu anumite limite în ceea ce priveşte ponderea sprijinului public per investiţie. Ar fi prevăzute bonusuri specifice de tip top-up pentru întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi pentru soluţii deosebit de eficiente din punct de vedere energetic.
De la caz la caz, următoarele tipuri de ajutoare sunt, de asemenea, posibile sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii: (i) sprijin pentru întreprinderile afectate de restricţionarea obligatorie sau voluntară a gazelor, (ii) sprijin pentru umplerea depozitelor de gaze, (iii) sprijin temporar şi limitat în timp pentru trecerea la combustibili fosili mai poluanţi care fac obiectul unor eforturi de eficienţă energetică şi pentru evitarea efectelor de blocare şi (iv) sprijin pentru furnizarea de servicii de asigurare sau reasigurare întreprinderilor care transportă bunuri către şi dinspre Ucraina.
Entităţile controlate de Rusia cărora li s-au aplicat sancţiuni vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.
Cadrul temporar de criză include o serie de garanţii:
► o metodologie proporţională, conform căreia ar trebui să existe o corelaţie între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor şi amploarea activităţii lor economice, pe de o parte, şi gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei, pe de altă parte;
► condiţii de eligibilitate, de exemplu definirea marilor consumatori de energie drept întreprinderi pentru care achiziţionarea de produse energetice reprezintă cel puţin 3 % din valoarea lor de producţie.
Cadrul temporar de criză va fi în vigoare până la 31 decembrie 2022 pentru măsurile de sprijin sub formă de lichidităţi şi pentru măsurile care vizează costurile majorate ale energiei. Ajutoarele care sprijină introducerea energiei din surse regenerabile şi decarbonizarea industriei se pot acorda până la sfârşitul lunii iunie 2023. În vederea asigurării securităţii juridice, Comisia va evalua ulterior dacă va fi necesară o prelungire a acestui cadru.
Cadrul temporar de criză adoptat astăzi completează numeroasele posibilităţi oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat. De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ofere ajutor întreprinderilor care se confruntă cu deficite de lichidităţi şi care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. Mai mult, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, statele membre pot acorda compensaţii întreprinderilor pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepţionale, cum sunt cele provocate de criza actuală.
