Chestionar CSM: 98% dintre judecători resimt presiuni publice. Unul singur spune că a fost mutat pentru a permite prescripția
Peste 98% dintre judecătorii care au răspuns chestionarului online privind problemele din justiție au simțit, în ultimul an, o campanie publică împotriva sistemului judiciar, iar 67% dintre aceștia susțin pozițiile publice ale CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, marţi seară, prima analiză a răspunsurilor din chestionarul aplicat judecătorilor şi la care au răspuns peste 56% dintre judecătorii din România, de la toate nivelurile.
Chestionarul a cuprins 20 de întrebări, dintre care 17 au permis răspunsuri care pot fi centralizate automat, în timp ce pentru 3 întrebări au permis răspunsuri deschise.
Ce au răspuns judecătorii
”În ceea ce priveşte aspectele referitoare la percepţia publică şi reacţiile instituţionale privind justiţia, 98,1% dintre judecători au răspuns că au resimţit în ultimul an o campanie publică împotriva justiţiei. În ceea ce priveşte reacţiile publice ale CSM la campania publică desfăşurată 67% dintre respondenţi au indicat acordul faţă de aceste reacţii, 25% au exprimat o poziţie neutră, iar 8% au arătat că nu sunt de acord”, a transmis, marţi, CSM, într-un comunicat de presă.
Instituţia apreciază că, potrivit datelor centralizate, reacţiile publice ale CSM au beneficiat de un nivel ridicat de susţinere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind unul foarte redus raportat la numărul de respondenţi.
În capitolul destinat problemelor vizând continuitatea completului, 8,4% dintre respondenţi (192) au arătat că au fost înlocuiţi din complet, în timp ce 91,6% (2081) nu au fost înlocuiţi.
”Dintre cei care au fost înlocuiţi, 139 judecători au arătat că măsura a fost dispusă cu acordul acestora, în timp ce alţi 31 judecători au arătat au fost înlocuiţi fără acordul acestora. Un număr de 169 judecători au arătat că motivele invocate pentru măsură au fost legitime/justificate, în timp ce 16 au apreciat în sens contrar. Un singur respondent a apreciat că schimbarea a fost realizată cu scopul de a conduce la intervenirea prescripţiei răspunderii penale, în timp ce 159 judecători au răspuns în sens contrar”, a mai transmis CSM.
Potrivit instituţiei citate, trei judecători au arătat că au atacat actul administrativ în instanţă, în timp ce 71 de judecători au arătat că nu au formulat o astfel de acţiune.
Motivele invocate pentru necontestarea actului administrativ în instanţă pot fi grupate în următoarele categorii:
”Se poate concluziona, aşadar, că, deşi completurile de judecată au un caracter dinamic, existând numeroase situaţii în care judecătorii au fost înlocuiţi în complet ca urmare a unor motive obiective sau a unor raţiuni ce ţin de specializarea judecătorilor, cazurile în care aceste demersuri au fost criticate sub aspectul legalităţii sau oportunităţii sunt izolate, chiar punctuale, neputând fi generalizate sau calificate drept o problemă de natură sistemică”, a concluzionat conducerea CSM.
Chestionarul a fost adresat tuturor judecătorilor în funcţie din toate gradele de jurisdicţie şi a fost disponibil în perioada 16–21 decembrie 2025, participând la procesul de consultare un număr de 2.583 de judecători, ceea ce reprezintă 56,50 % din corpul activ al judecătorilor.
Aproape jumătate dintre participanţi, respectiv 1.315, au completat datele anonim.
CSM a demarat consultarea, ”având în vedere contextul actual din justiţie”, după documentarul Recorder.
Preşedintele Nicuşor Dan i-a invitat pe magistraţii interesaţi la o discuţie, în 22 decembrie, şi le-a cerut documente – asumate sau neasumate - pe care promitea să le citească.
Administraţia Prezidenţială a publicat, duminică, sinteza observaţiilor transmise de magistraţi şi alţi actori din sistemul judiciar privind funcţionarea justiţiei, preşedintele primind 320 de emailuri, peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistraţi. În total, magistraţii care au trimis emailuri provin de la 27 de instanţe şi 14 parchete.
În cursul zilei de luni, timp de mai multe ore, preşedintele a avut discuţii cu magistraţi în cadrul cărora s-au ridicat numeroase probleme – schimbarea judecătorilor din complet pentru a interveni prescripţia faptelor penale a fost doar una dintre problemele semnalate.
