Ce reprezintă rezoluția de aderare a României la spațiul Schengen. Importanța votului din Parlamentul European
Parlamentul European a dat marți un semnal de susţinere pentru aderarea României,la spaţiul Schengen. Europarlamentarii au votat o rezoluţie prin care se cere ca, până la finalul anului, să fie aprobată aderarea ţării noastre.
Deşi premierul Olandei spunea că nu este împotriva României, atât timp cât întruneşte condiţiile, europarlamentarii din partidul său au fost cei care s-au abţinut la votul din legislativul european.
Parlamentul European a votat o rezoluţie prin i se cere Consiliului Uniunii Europene ca, în decembrie, când este programată reuniunea Consiliul de Justiție și Afaceri Interne, România şi Bulgaria să fie primite în spaţiul Schengen. La această reuniune vor participa miniştri de interne ai statelor deja membre şi este de ajuns ca o ţară să se împotrivească pentru ca procesul să fie din nou amânat.
Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL: „Putem securiza în cele mai dificile condiții o frontieră a Uniunii Europene și că putem securiza și o frontieră externă a spațiului Schengen. Cetățenii români ar putea călători liber, fără controale, dar și ceilalți cetățeni sau investitori din alte țări europene care vin la noi în România vor beneficia de pe urma eliminării controlului la frontieră.”
„Rezoluţia Parlamentului European privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen reconfirmă faptul că aşteptările noastre de a adera la Schengen sunt justificate şi legitime. Condiţiile necesare sunt îndeplinite. Decizia ar trebui să fie luată", a scris şi premierul Nicolae Ciucă la puţin timp după votul de la Strasbourg. În discuţii neoficiale, liderii politicie de la Bucureşti recunosc totuşi că diplomatic nu au făcut destul.
Victor Negrescu, europarlamentar PSD: „Eurodeputații care fac parte din familia politică și din majoritatea parlamentară din Olanda au decis să se abțină sau chiar să exprime reticențe în ceea ce înseamnă acest vot din Parlamentul European, ceea ce astăzi poate reprezenta un semn de întrebare și un semn de îngrijorare pentru România, dacă nu vom face mai multe pentru a convinge Olanda să sprijine România în acest sens.”
Din totalul de 639 de europarlamentari, 547 au votat pentru, 49 au votat împotriva, iar 43 s-au abţinut. Cei din urmă sunt toţi membri ai formaţiunii lui Mark Rutte, premierul Țărilor de Jos, care săptămâna trecută a vizitat România. Atunci a precizat că parlamentarii pe care îi reprezintă nu se vor împotrivi dacă România îndeplineşte toate criteriile. Europarlamentarii spun însă că votul de acum nu este un semnal pentru ce urmează.
Vlad Gheorghe, europarlamentar USR: „Inclusiv guvernul Olandei trebuie să vadă, să audă şi să înţeleagă acest vot. Olanda nu poate să rămână singură în Europa, nu poate să rămână o ţară încăpăţânată condusă de nişte lideri care nu au idei foarte clare cu privire la unde este locul lor în Europa."
Cei 49 de europarlamentari care au votat împotriva fac parte din partide extremiste. Consiliul pentru justiţie şi afaceri interne este programat pe 8 decembrie. Votul de atunci nu va mai avea însă loc dacă înainte se va ști clar că vreun stat se împotrivește aderării României ori Bulgariei la Schengen.
Etichete: parlamentul european, romania, Schengen,
