Ce drepturi au refugiații ucraineni care obțin azil în România
Refugiații vor beneficia de servicii medicale și medicamente în aceleași condiții ca românii care plătesc contribuţii, au hotărât autoritățile sanitare.
Asta în vreme ce, la nivel european, s-a luat deja decizia ca ucrainenii să poată primi permis de ședere pe termen mai lung, cu acces la educație, muncă și asistență socială. Între timp, firme și instituții de la noi oferă posturi pentru refugiați şi posibilitatea continuării studiilor.
Refugiată din Odesa, după primele bombardamente, Marina lucrează deja într-un un salon de înfrumuseţare din București.
Marina: „Am prieteni aici, care m-au ajutat cu un loc de muncă. În Odesa, aveam un salon mare, afacerea mea, un apartament, dar aici sunt singură, fără nimic, am venit cu un singur bagaj.”
Iar la Opera Națională. șase balerini sosiţi recent din Ucraina vor începe studiul alături de colegii români.
Lara Paraschiv, balerină din Ucraina: „Acum am posibilitatea - s-a deschis posibilitatea pentru toţi artiştii din Ucraina să aibă de muncă în alte teatre - în Europa, în Canada, în America.”
Alyona și Ruslan sunt de câteva zile la noi în ţară, vor să rămână şi își caută de lucru.
Alyona Kondratenko: „Sunt gata pentru orice job mi se oferă, în Ucraina eu eram antrenor de fitness, soțul meu este constructor. Nu ne simţim bine să stăm degeaba.”
Firmele din IT sunt printre primele care și-au anunțat intenția de angaja ucraineni.
Ionuț Vlad, manager firmă IT: „Ne dorim să angajăm minim trei refugiaţi, pe care să-i pregătim, să îi integrăm, cărora să le găsim inclusiv soluţii de cazare.”
O altă firmă din Bucureşti are deja colaboratori din Ucraina şi mai caută 5 specialişti în IT.
Ana Ursu, specialist resurse umane companie IT: „Suntem specializaţi pe zona de relocare şi pentru senior level putem oferi pachete de relocare, ne putem ocupa de zona de emigrări.”
Elena Antoneac, specialist resurse umane, companie relocare: „Acum sunt multe cereri de la angajatorii care au fabrici în Ucraina, producţia de acolo este supusă unui risc, angajatorii încearcă să mute capital uman în România.”
Până acum, aproape 2.000 de refugiați au cerut azil la noi în țară.
Odată ce sunt îndeplinite formalităţile legate de ședere, refugiaţii pot lucra aici, în aceleaşi condiţii ca românii. Mai mult, au dreptul la mâncare, cazare și servicii medicale gratuite. Mai departe, copiii pot fi înscrişi la şcolile noastre, unde vor începe cu un curs de adaptare şi de învăţare a limbii române.
Și studenții ucraineni, chiar și fără acte de studii, se pot înscrie oricând la universitățile noastre, fără costuri pentru anul universitar în curs și pentru următorul.
De asemenea, statul acordă gratuit servicii medicale și anumite tratamente ucrainenilor, în aceleaşi condiţii cu românii.
În ceea ce privește cheltuielile, guvernul vrea să le deconteze parţial din fonduri europene.
Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt al Guvernului: „Statul va face eforturi pentru a sprijini, dacă nu a compensa, eforturile asumate la nivel individual.”
În Uniunea Europeană, ucraineni primesc acum permis de şedere, adică drept de muncă, și acces la educație și asistență socială.
