CCR discuta miercuri cererile lui Iohannis si sefei CSM privind conflictul intre puteri. Sesizarea lui Ciorbea, discutata joi
Curtea Constitutionala a Romaniei va discuta miercuri cererile presedintelui Klaus Iohannis si sefei Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, privind constatarea unui conflict intre puterile statului, relateaza Agerpres.
Presedintele Klaus Iohannis a anuntat, joia trecuta, ca a sesizat CCR in legatura cu OUG privind modificarea Codurilor penale.
El a aratat ca sesizarea vizeaza conflictul juridic de natura constitutionala intre Guvern, pe de o parte, si sistemul de justitie si Parlament, pe de alta parte.
Potrivit Administratiei Prezidentiale, in cererea transmisa CCR se arata ca, prin adoptarea OUG de modificare a Codurilor penale, ''Guvernul si-a exercitat competenta de a adopta acte normative cu putere de lege cu incalcarea cadrului constitutional privind delegarea legislativa''.
Totodata, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au decis, miercurea trecuta, cu unanimitate de voturi, sesizarea Curtii Constitutionale pentru a se constata existenta unui conflict intre puteri in cazul adoptarii OUG privind modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala.
"Solicitam admiterea cererii si pronuntarea unei decizii prin care sa se constate existenta atat a conflictului juridic de natura constitutionala intre autoritatea executiva si autoritatea legiuitoare, cat si a conflictului juridic de natura constitutionala intre autoritatea executiva si autoritatea judecatoreasca, precum si dispunerea masurilor pe care Curtea Constitutionala le va socoti necesare si utile pentru restabilirea ordinii constitutionale, care trebuie sa existe intre autoritatile statului", se mentiona in sesizarea CSM.
Totodata Curtea Constitutionala a Romaniei va discuta joi sesizarea Avocatului Poporului privind neconstitutionalitatea ordonantei de urgenta referitoarea la modificarea Codurilor penale.
Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anuntat, saptamana trecuta, ca a decis sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la OUG 13/2017 referitoare la modificarea Codurilor penale.
"Am criticat-o in ansamblu, de aceea am inceput cu elementele extrinseci, daca vor fi retinute de Curte, atrag dupa ele constatarea neconstitutionalitatii ordonantei de urgenta in ansamblu. (...) Efectul: daca se constata acest lucru, evident ca se va trece la o reglementare de catre Parlament, pe baza de proiect de lege, iar ceea ce se stabileste de CCR ca fiind neconstitutional, pentru ca nu se vor limita numai la analiza elementului extrinsec, ci si a chestiunilor intrinseci, toate acele chestiuni care vor fi analizate vor deveni obligatorii pentru Parlament in momentul in care va dezbate un proiect de lege cu un asemenea obiect", a spus Ciorbea.
El a sustinut ca unele idei dintr-o scrisoare a procurorului general au fost preluate in textul exceptiei. "Am primit aseara de la procurorul general o scrisoare prin care ma roaga sa iau in considerare unele critici de neconstitutionalitate dintr-un document intocmit de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ). Am avut in vedere si acest document, unele idei au fost preluate chiar in textul exceptiei, celelalte nu am reusit sa le examinam, dar am atasat documentul la exceptia propriu-zisa", a precizat Ciorbea.
Avocatul Poporului a mentionat doar cateva dintre criticile de neconstitutionalitate din exceptie, una referindu-se la neindeplinirea cerintelor privind existenta urgentei si a cazului exceptional care sa permita adoptarea unei astfel de OUG.
"Guvernul mentioneaza, in nota de fundamentare, ca unul dintre motive faptul ca e necesara implementarea unei Directive a UE, verificand am constatat ca termenul de implementare a acesteia este 1 aprilie 2018", a afirmat Avocatul Poporului.
In ceea ce priveste abuzul in serviciu, el a sustinut ca Guvernul nu defineste ce inseamna vatamare grava. "Este adevarat ca avem binecunoscuta decizie a CCR si ca, prin ordonanta de urgenta, s-a tinut seama de cerintele formulate in decizia CCR, dar in OUG se adauga, se face trimitere si la vatamare grava, certa si efectiva a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Deci, se spune ori prejudiciul e mai mare de 200.000 de lei ori se aduce o asemenea vatamare despre care vorbeam, in schimb Guvernul nu defineste in cuprinsul ordonantei de urgenta ce inseamna aceasta vatamare grava, prin urmare apare inca un element de imprevizibilitate, incertitudine, care e contrara cerintelor constitutionale in materie", a declarat Ciorbea.
El a afirmat ca a limita abuzul in serviciu numai la incalcari aduse legii, ordonantelor, ordonantelor de urgenta si a nu se face referire la celelalte acte normative - hotarari de Guvern, ordine ale ministrilor, hotarari ale Consiliilor Judetene, locale inseamna a scoate de sub incidenta legii penale activitatea a aproape intregii administratii din Romania.
"In ordonanta de urgenta se spune ca suntem in prezenta abuzului in serviciu, dar in situatia in care avem de-a face cu incalcarea legii stricto senso, respectiv lege sau ordonanta de urgenta, or din diverse decizii ale CCR reiese clar ca trebuie avuta in vedere acceptiunea larga a notiunii de lege, deci si acele incalcari ale dispozitiilor unor hotarari de Guvernului, ale unor ordine ale ministrilor, ale unor hotarari ale Consiliilor Judetene, Consiliilor municipale locale, etc, reprezinta acte normative, lege in sens larg", a explicat Ciorbea.
