ÎCCJ atacă la CCR legea pensiilor de serviciu ale magistraților. Reforma Guvernului ar încălca deciziile Curții de 37 ori
Secţiile Unite ale ÎCCJ au decis, joi, sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.
Argumentele ÎCCJ se referă la presupusa încălcare a prevederilor din Constituţie referitoare la principiul statului de drept şi a articolelor privind condiţiile în care Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege, afirmă surse din cadrul instanţei supreme.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) anunţă oficial că a decis sesizarea CCR, decizia fiind luată cu unanimitate.
„Astăzi, 04.09.2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor. Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arată într-un comunicat dat publicităţii joi după amiază de ÎCCJ.
Instanţa supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
„Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, se arată în documentul citat.
Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor din Justiție
Premierul Ilie Bolojan a precizat, luni, în cadrul şedinţei plenului reunit al Parlamentului pentru asumarea răspunderii pe cinci proiecte de lege din Pachetul II de reforme, că magistraţii români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depăşeşte 24.000 de lei.
Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere.
„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei”, a spus premierul.
