Avertismentul FMI pentru UE: Criza datoriilor suverane e după colț. Situația îngrijorătoare a României

Pe fondul dobânzilor din ce în ce mai mari (ale băncilor centrale, pentru a lupta împotriva inflației, n.r.) dar și a unui stoc al datoriei publice foarte mare (care a accelerat în urma măsurilor de prevenire a pandemiei de SarsCov-2) o politică fiscală sănătoasă în UE devine vitală, susțin economiștii Fondului Monetar Internațional (FMI), într-o postare pe blogul lor oficial. 

Simplu spus: guvernele UE au împrumutat masiv în ultimii doi bani, la dobânzi mici, prietenoase, pentru a compensa scăderea activității economice datorată măsurilor antipandemie iar acum, când inflația este galopantă trebuie să rostogolească datoriile vechi la dobândi mult mai mari, dobânzi la care se iau și creditele noi. 

"Politica fiscală oferă un sprijin vital atunci când gospodăriile și companiile sunt afectate de șocuri mari precum pandemia sau atunci când politica monetară este limitată", explică economiștii FMI. 

În cifre, datoria suverană la nivelul statelor membre UE, ca medie raportată la PIB, a crescut cu 10,3 puncte procentuale de la finele lui 2019 (primele măsuri antipandemie au fost aplicate, în general, în primul trimestru din 2020) până la finele lui martie anul curent, până la un nivel de 87,8% din PIB, conform datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Citește și

Surse: Livrările de grâu rusesc către Siria au fost suspendate și ar putea provoca foamete. Cecenia, gata să intervină

În cazul zonei euro, "clubul" celor 19 state care folosesc moneda unică europeană creșterea a fost de 11,7 puncte procentuale în aceeași perioadă, până la un nivel de 95,6% din PIB. 

Cele mai îndatorate state din UE, raportat la valoarea economiei locale (PIB), erau la finele lunii martie de anul acesta Grecia (189% din PIB), Italia (152% din PIB), Portugalia (127% din PIB) și Spania (117,7% din PIB). În clasamentul nedorit al statelor care au datorie publică mai mare decât valoarea întregii economii într-un an se mai află Franța, cu 114% din PIB, Belgia, cu 107,9% din PIB și Cipru, cu 104,9% din PIB. La polul opus, cu cele mai mici datorii publice raportate la economie se află Estonia (17,6% din PIB), Luxembourg (22,3% din PIB) și Bulgaria (22,9% din PIB).

România dă mai mult pe dobânzi decât pe investiții

Cu o datorie publică de "doar" 49% din PIB, România ar părea că se află departe de pericolul unei crize a datoriei suverane. Situația este diametral opusă, în principal din două mari cauze. Prima este că veniturile statului ca pondere în PIB sunt foarte mici, de circa 33% din PIB față de o medie europeană de 44%. Simplu spus, din fiecare 100 de euro valoare adăugată creați în economie statul român are venituri mai mici cu 11 puncte procentuale, respectiv cu o pătrime. Asta înseamnă mai puțin bani disponibili deci o presiune mai mare a dobânzilor plătite în totalul disponibil.

A doua problemă este inflația galopantă, de 15% și faptul că România nu face parte din zona euro. Față de acum doi-trei ani, când statul se împrumuta la dobânzi de 3-4% pe an, dobânzile sunt duble. Inclusiv programul de împrumut de la populație oferă dobânzi de circa 8% pe an. Rostogolirea datoriilor (plata datoriilor vechi prin altele noi) vechi a devenit astfel din ce în ce mai scumpă. 

De altfel, Consiliul Fiscal a atras atenția recent că Guvernul nu și-a calculat bine sumele necesare pentru plata dobânzilor aferente datoriei suverane. La rectificare bugetul alocat plății dobânzilor a fost suplimentat cu nu mai puțin de 4,4 miliarde de lei, respectiv cu aproape 900 de milioane de euro. "Suplimentarea importantă a acestei categorii de cheltuieli survine pe fondul creșterii datoriei publice și a ratelor de dobândă la care se contractează împrumuturile noi și evidențiază faptul că plafonul inițial era subdimensionat, aspect notat de CF în opinia sa asupra proiectului de buget", a precizat Consiliul Fiscal în analiza privind rectificarea bugetară operată recent de Guvernul Ciucă. 

Consiliul Fiscal este o organizație apolitică, fondată în 2010 la cererea expresă a troicii FMI-Banca Mondială-Comisia Europeană și funcționează sub tutela Academiei Române. Președintele Consiliului Fiscal este Daniel Dăianu, profesor de economie care a ocupat de-a lungul timpului funcții precum economist-șef al BNR și ministru de Finanțe.

Concret, în primele șapte luni ale acestui an România a plătit dobânzi de 16,34 miliarde de lei în contul datoriei publice, în creștere cu nu mai puțin de 5,8 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut, conform datelor oficiale ale Ministerului de Finanțe.

Spre comparație, statul a cheltuit mai mult pe dobânzile aferente datoriei guvernamentale decât pentru investițiile din bani proprii (trecuți la "Cheltuieli de capital" în execuția bugetară), care au fost de doar 13,29 miliarde de lei în primele șapte luni. Mai mult: România a dat pe dobânzi de peste două ori mai mult decât bugetul alocat subvențiilor (16,34 miliarde de lei versus 7,2 miliarde de lei) într-un an cu secetă și cu explozia prețurilor la energie. 

Spre comparație, în primele șapte luni ale acestui an statul a încasat 17,3 miliarde de lei din impozitul pe profit, adică o sumă doar puțin peste cele 16,34 miliarde de lei plătite pe dobânzi. 

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui