Apel către Comisia Europeană: PSD şi ministrul Justiţiei sunt acuzaţi de intimidarea jurnaliştilor de investigaţie
Nouă organizaţii au sesizat Comisia Europeană în legătură cu intimidarea jurnalistei Emilia Şercan şi a redacţiei Recorder.
„Jurnalista de investigaţie Emilia Şercan a devenit ţinta unor atacuri publice coordonate din partea celui mai mare partid din coaliţia de guvernare (PSD) şi a ministrului vizat de suspiciuni serioase de plagiat într-o lucrare de doctorat. Aceeaşi strategie de delegitimare a fost folosită şi în cazul redacţiei independente Recorder, care a dezvăluit, într-un documentar video, carenţe fundamentale ale sistemului de justiţie din România”, se arată în apel.
„PSD şi ministrul Justiţiei din România intimidează jurnalişti de investigaţie într-un stat membru al UE”, avertizează, într-o scrisoare deschisă, nouă organizaţii şi alianţe care semnalează un caz grav şi emblematic de intimidare a jurnalismului de investigaţie într-un stat membru al Uniunii Europene.
„În urma publicării unei investigaţii documentate privind suspiciuni serioase de plagiat într-o lucrare de doctorat aparţinând ministrului Justiţiei din România, jurnalista de investigaţie Emilia Şercan a devenit ţinta unor atacuri publice coordonate din partea celui mai mare partid din coaliţia de guvernare (PSD) şi a ministrului vizat de dezvăluire. Aceste reacţii nu infirmă faptele prezentate de jurnalistă, ci urmăresc delegitimarea acesteia şi discreditarea profesiei.
Aceeaşi strategie de delegitimare a fost folosită recent şi în cazul altei investigaţii care a produs o reacţie puternică în societatea din România. Redacţia independentă Recorder a dezvăluit, într-un documentar video, carenţe fundamentale ale sistemului de justiţie din România. Din nou, autorităţile au evitat confruntarea cu faptele documentate şi au ales să atace jurnaliştii şi presupusele motivaţii ale acestora.
Suntem în faţa unui tipar clasic de intimidare: în locul unui răspuns factual, actorii politici şi autorităţile statului acuză jurnalismul de investigaţie de presupuse motivaţii şi legături politice, fără a prezenta dovezi. Această strategie, specifică regimurilor iliberale, nu urmăreşte doar descurajarea investigaţiilor privind integritatea puterii, ci reprezintă un mecanism de intimidare sistematică. Scopul ei este să transmită un mesaj de avertisment întregii prese: orice jurnalist care îndrăzneşte să ancheteze puterea va fi pedepsit public”, se arată în scrisoarea semnată de cele nouă organizaţii.
Semnatarii consideră „extrem de grav faptul că un ministru al Justiţiei şi partidul din care face parte – PSD, partid aflat la guvernare – folosesc poziţia instituţională pentru a ataca un jurnalist şi pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea presei de a chestiona puterea. Aceasta reprezintă o linie roşie care nu poate fi trecută într-un stat de drept şi într-o Uniune Europeană întemeiată pe valori care protejează libertatea presei, pluralismul şi controlul democratic al puterii”.
Aceste practici contravin în mod direct standardelor Uniunii Europene privind libertatea de exprimare şi libertatea presei, consacrate în articolul 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, precum şi jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care stabileşte că presa joacă rolul esenţial de „câine de pază” al democraţiei.
Forme de presiune
Atacarea jurnaliştilor de investigaţie de către autorităţi publice, punerea sub semnul întrebării a legitimităţii muncii lor şi atribuirea unor presupuse motivaţii politice fără dovezi constituie forme de presiune incompatibile cu obligaţiile asumate de statele membre ale UE privind protecţia pluralismului media şi a libertăţii de exprimare.
În acest context, organizaţiile cer:
analizarea acestui caz ca posibil exemplu grav de încălcare a standardelor europene privind libertatea presei şi statul de drept;
solicitarea de explicaţii oficiale autorităţilor române privind atacurile la adresa jurnalismului de investigaţie;
monitorizarea îndeaproape a modului în care Guvernul României îşi respectă obligaţiile asumate în cadrul UE privind protecţia jurnaliştilor;
transmiterea unui semnal public clar şi fără echivoc că intimidarea, hărţuirea şi linşajul mediatic al presei nu sunt tolerate într-un stat membru al Uniunii Europene.
„Tăcerea sau relativizarea unor astfel de derapaje riscă să le transforme într-o practică acceptabilă. Solidaritatea instituţiilor europene cu jurnalismul de investigaţie este esenţială pentru apărarea valorilor democratice pe care Uniunea Europeană pretinde că le protejează. Această scrisoare nu este doar un gest de susţinere pentru un jurnalist, ci un apel ferm pentru apărarea libertăţii presei ca fundament al statului de drept”, subliniază organizaţiile.
Cazul Emilia Şercan (PressOne)
Jurnalista Emilia Şercan a dezvăluit la 12 ianuarie 2026 că ministrul Justiţiei, Radu Marinescu (PSD), şi-a plagiat peste jumătate din teza de doctorat. Şercan, care publică de zece ani investigaţii despre fenomenul plagiatului, a analizat întreaga teză, a furnizat publicului toate dovezile fraudei academice şi i-a oferit ministrului Justiţiei dreptul de a-şi prezenta punctul de vedere înainte de publicarea articolului.
După publicare, atât ministrul Justiţiei, cât şi PSD au reacţionat public. Aceştia au negat, fără a oferi probe sau argumente, că teza ar fi plagiată şi au acuzat-o pe jurnalistă că ar avea motivaţii obscure. PSD a susţinut explicit, într-un comunicat oficial, că dezvăluirea plagiatului reprezintă „o tentativă de subminare a procedurilor legale privind numirea şefilor parchetelor” şi că autoarea investigaţiei ar fi „o impostoare”.
Emilia Şercan a fost ameninţată cu moartea în 2019 de şefii Academiei de Poliţie, care au fost condamnaţi definitiv pentru instigare la şantaj, iar împotriva ei a fost orchestrată în 2022 o operaţiune de kompromat după ce a dezvăluit plagiatul premierului de la acea vreme, Nicolae Ciucă. Este lector la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti.
A fost nominalizată în 2025 la „PRIX EUROPA – European Journalist of the Year 2024” şi în 2023 la premiul #AllForJan, decernat în memoria jurnalistului slovac Ján Kuciak, asasinat în 2018. De asemenea, a fost premiată în 2019 de European Network for Academic Integrity (ENAI) cu Services to Academic Integrity Award, iar Ambasada Statelor Unite în România i-a oferit în 2020 International Anti-Corruption Day Award.
Cazul Andreea Pocotilă & Mihai Voinea (Recorder)
Jurnaliştii de la Recorder au difuzat pe 9 decembrie 2025 un documentar de două ore intitulat „Justiţie capturată”. Materialul, rezultat al unei documentări care a durat 18 luni, realizate de Andreea Pocotilă şi Mihai Voinea, a prezentat publicului mecanisme complexe, opace şi puţin cunoscute, prin care dosare penale ce vizează persoane cu putere şi influenţă sunt tergiversate până la expirarea termenelor de prescripţie.
În plus, documentarul a oferit o imagine de ansamblu asupra modului în care, în urma modificărilor legislative operate în 2022 de puterea politică, un grup restrâns de persoane a ajuns să controleze funcţionarea puterii judecătoreşti, în principal a instanţelor de apel şi a parchetelor specializate în infracţiuni de corupţie şi crimă organizată.
După difuzare, aproape 900 de magistraţi şi-au exprimat public solidaritatea cu cei care au avut curajul să denunţe problemele şi presiunile din justiţie, iar publicul a reacţionat prin proteste de stradă în mai multe oraşe, scrisori deschise şi petiţii.
Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au emis un comunicat în care au susţinut că materialul amplifică o campanie de „destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie” şi au vorbit despre un „plan bine stabilit”. Şefa Curţii de Apel Bucureşti (CAB) a acuzat public atât jurnaliştii Recorder, cât şi televiziunea publică – care a redifuzat documentarul – de instigare publică împotriva ordinii constituţionale (infracţiune penală). De asemenea, a atacat magistraţii intervievaţi de Recorder şi a susţinut că redacţia nu i-ar fi oferit dreptul la replică.
În realitate, CAB a refuzat solicitarea pentru un interviu filmat, formulată de jurnalişti cu 21 de zile înainte de publicare, iar refuzul scris a fost făcut public de Recorder.
Nici şefa CAB, nici CSM nu au contestat până în prezent probele şi declaraţiile filmate pe baza cărora Recorder şi-a construit argumentaţia. Documentarul „Justiţie capturată” a înregistrat aproximativ 5 milioane de vizualizări – peste un sfert din populaţia României – doar pe YouTube.
