Amenzi pentru părinții care nu își trimit copiii la școală. Un ordin de ministru se va aplica în Craiova, de Poliția Locală
Părinții care nu își trimit copiii la școală vor fi amendați, la Craiova. O lege va fi aplicată de poliția locală din oraș, chiar dacă modul în care vor fi dispuse sancțiunile ridică mari semne de întrebare.
Unităţile şcolare din Craiova au primit o adresă prin care sunt informate că Poliţia Locală Craiova este împuternicită să constate contravenţiile şi să aplice amenzile contravenţionale familiilor care nu asigură frecvenţa şcolară a elevilor în învăţământul obligatoriu, şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea elevilor până a finalizarea studiilor.
Părinții ai căror copii nu frecventează școala pot primi amenzi între 100 şi 1.000 de lei, dar se ia în calcul şi obligarea la muncă în folosul comunităţii, transmite publicația Gazeta de Sud.
O primă problemă este că Poliția Locală Craiova nu poate aplica amenzi în cazul elevilor care studiază la şcoli din oraş, dar au domiciliul în altă localitate, recunosc chiar reprezentanţii Primăriei Craiova. Unitatea şcolară trebuie să anunţe unităţile administrativ- teritoriale (U.A.T) pe raza cărora au domiciliul familiile elevilor care absentează.
Sancțiunile sunt prevăzute în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (ROFUIP). Conform Legii Educaţiei în vigoare „Învăţământul general obligatoriu este de 10 clase”.
Potrivit reprezentanţilor Primăriei Craiova, consiliile de administraţie ale unităților de învățământ sunt cele care anunţă Poliţia Locală în privinţa cazurilor de elevi care nu frecventează şcoala.
„Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale se realizează de către Poliția Locală, la sesizarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. Până la acestă dată, nu s-a primit nicio sesizare în acest sens”, a precizat Marina Andronache, şef Serviciu Imagine din cadrul Primăriei Craiova.
„Părintele sau reprezentantul legal al antepreşcolarului/preşcolarului sau al elevului din învăţământul obligatoriu are obligaţia de a-l susţine pe acesta în activitatea de învăţare desfăşurată, inclusiv în activitatea de învăţare realizată prin intermediul tehnologiei şi al internetului, şi de a colabora cu personalul unităţii de învăţământ pentru desfăşurarea în condiţii optime a acestei activităţi” se precizează în regulament.
Indiferent însă de ce instituţie aplică amenzile contravenţionale acestea sunt între 100 şi 1.000 de lei.
„Vorbim despre prevederile Odinului nr. 4183 emis de Ministrul Educației, potrivit cărora părintele sau reprezentantul legal are obligaţia de a asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea elevului până la finalizarea studiilor.
Astfel, părintele sau reprezentantul legal care nu asigură şcolarizarea elevului în perioada învăţământului obligatoriu este sancţionat, conform legislaţiei în vigoare, cu amendă cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori este obligat să presteze muncă în folosul comunităţii”, a precizat Marina Andronache.
Situația abandonului școlar
Nu este însă clar dacă aplicarea unui ordin al Ministerului Educației intră în competențele unei structuri de poliție locală, care are puteri restrânse, în cele mai multe cazuri, pe hotărâri subsecvente primăriilor și consiliilor locale, iar în alte situații, sunt definite expres de texte de lege.
Aproximativ 10% din elevii înscriși în anul școlar 2018-2019 au renunțat la școală, iar motivele sunt cele mai multe legate de starea socio-economică a familiilor lor, se arată în statisticile MEN.
Pe ansamblul învățământului primar şi gimnazial, rata abandonului şcolar (indicator calculat pe baza metodei „intrare-ieşire”) în anul 2014/2015 a fost de 1,8% (procent ce reprezintă 31,7 mii de elevi). În comparație cu anul anterior, valoarea indicatorului a crescut considerabil, ajungând la valoarea din anii 2010- 2011. Pe medii de rezidență, se accentuează diferența în defavoarea mediului rural (1,5% în urban și 2,2% în rural). În ceea ce privește diferența pe sexe, se evidențiază o frecvență mai mare a situațiilor de abandon în cazul populației școlare masculine (2,0% băieți și 1,7% fete).
