Am lăsat în restaurante 10 miliarde de lei în 2016. Ce mănâncă românii, duminică la ”România, te iubesc!”
Duminică, la ''România, Te Iubesc!'' ne întrebăm ce mâncăm și poate astfel aflăm și cine suntem.
Bucătăria fiecărei țări este o oglindă a culturii și a nivelului de trăi. Și aici avem mii de restaurante, iar pe mâncare dăm anual miliarde de euro.
Însă comunismul cu lipsurile lui, dar și tranziția i-au făcut pe mulți să uite gustul bunătăților puse în farfurie de cei din generațiile trecute. Din fericire în ultimii ani a apărut un nou val de bucătari și producători locali care, cu talent și imaginație, aduc în prezent perlele bucătăriei noastre.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
În 2016, pentru prima oară în istorie, românii au lăsat în restaurante, cantine și fastfood-uri peste 10 miliarde de lei. În toată țara avem aproape 10.000 de localuri în care se servește mâncare.
Sibiul, de exemplu, are mai multe restaurante pe cap de locuitor decât Amsterdamul sau Istanbulul. Stăm bine la cantitate, însă abia începem să redescoperim calitatea gastronomiei locale. Se întâmplă la un sfert de secol distanță de când stăteam la coadă pentru salam cu soia.
Reporter: Ce impact crezi că a avut comunismul asupra capacității noastre de a aprecia gustul?
Adrian Hădean: Cred că a avut un impact devastator, meteoritul ăla care a omorât toți dinozaurii și au mai rămas în viață doar aia care s-au transformat în păsări ne-a lovit și pe noi.
După revoluție românii au înghițit pe nemestecate orice venea de peste hotare. Pâinea de vatră a fost înlocuită de cea turcească iar în capitală lumea se îmbulzea la deschiderea primelor fast fooduri.
Am ajuns apoi să avem câte o șaormerie la fiecare intersecție și ușor-ușor ne-am pierdut identitatea gastronomică.
Noroc că mâncarea gustoasă rămâne în ADN-ul fiecărei nații. Cu acest "sol" fertil lucrează acum un val de bucătari care redescoperă vechile rețete și le aduc, cu succes, în gastronomia modernă. Reclădesc din cărămizi vechi, dar cu tehnici de actualitate, o nouă identitate gastronomică.
Centrul Bucureștiului, o mansardă deasupra Pieței Universității. Trei bucătari români Adrian Hadean, Alexandru Maftei și Liviu Chiorpec gătesc relaxat ceea ce ar putea fi cea mai importantă cină din ultimii ani pentru gastronomia românească. Prepară mâncare pentru Come de Cherisey, președintele Gault et Millau.
Cum se gătește într-un restaurant premiat internațional? Cum gândește bucătarul șef și cât de mari sunt așteptările? Ne urcăm avion și dăm o fugă în Anglia.
Tot duminică mergem și în Sibiu să vedem cum se pregătește orașul să devină regiune gastronomică europeană în 2019. Intrăm în bucătăria unui restaurant care a adus în meniu rețete vechi și le-a reinterpretat.
La România, te iubesc! facem cunoștință și cu un bucătar român care a studiat la cel mai prestigios institut gastronomic din lume, dar o cunoaștem și pe mama Gerda din Viscri, o gospodină la care se opresc să mănânce ambasadori, miniștri și turiști din toate colțurile lumii.
