Alex Dumbravă, românul de Cartea Recordurilor, va porni din nou pe mare. Singur. „Fără record, ar fi doar o plimbare”

Alex Dumbravă

După ce a intrat în Cartea Recordurilor, împreună cu trei britanici, pentru cea mai rapidă traversare a Mării Negre într-o barcă cu vâsle, Alex Dumbravă pleacă din nou pe mare. De această dată, singur.

20 iunie 2022, ora 20:00. Alex, Danny, Greg și Roland au pornit spre est, din Mangalia către Batumi, Georgia. Două ore la vâsle, două ore somn pentru fiecare dintre cei patru „vâslași”.

Alex Dumbravă mai traversase Marea Neagră o dată, în 2017, cu o altă echipă. Atunci, el a doborât, pentru prima dată, recordul mondial, cu o performanță de 11 zile și 6 ore. Anul trecut, în 2022, și-a depășit propriul record: nouă zile, 18 ore și cinci minute de efort uluitor.

Anul acesta, miezul verii îl va prinde pe Alex la vâsle, iar planul lui pare desprins din filmele documentare cu încasări de milioane de dolari: vrea să doboare recordul din 2016 al britanicului Scott Butler, care a parcurs solo distanța până la Batumi, Georgia, în 29 de zile.

Cu o lună și jumătate înainte de a pleca pe mare, de unul singur, pentru a intra pentru a treia oară în Cartea Recordurilor, am vorbit cu Alex Dumbravă despre lucrurile care îl motivează în expediția sa, despre cum se antrenează până în ziua plecării, despre ce înseamnă să vâslești singur pe mare timp de cel puțin 20 de zile. Și despre multe altele, căci întotdeauna este loc pentru și mai multă curiozitate atunci când vorbim cu oamenii care-i pot inspira pe ceilalți să-și atingă visurile.

Citește și
Două bloggerițe din Ucraina care ridiculizau soldații ruși au fost împușcate mortal, la Vinnîțea. Suspectul, găsit decedat

Stirileprotv.ro: Anul acesta, pe 8 iulie, pornești într-o nouă aventură de Cartea Recordurilor: traversarea Mării Neagre într-o barcă cu vâsle, solo. Anul trecut, împreună cu trei britanici, ai stabilit un record mondial, după ce ați traversat Marea Neagră într-o barcă cu vâsle, de la vest la est, în nouă zile, 18 ore și cinci minute – cu o zi și jumătate mai repede decât performanța din 2017, la care ai luat, de asemenea, parte. De ce anul ăsta și de ce solo?

Alex Dumbravă: The sooner the better. Sunt bine pregătit fizic, barca și echipamentele sunt în stare bună, amintirile experienței anterioare sunt proaspete. Și solo pentru că următorul record de doborât este cel al lui Scott Butler, din 2016, care a parcurs distanța până la Batumi în 29 de zile. Eu cred ca traversarea se poate face în 20 de zile sau mai puțin, chiar dacă plec cu barca de cinci oameni cu care mă antrenez încă din 2019 pentru proiectul care s-a și concretizat în recordul de anul trecut.

Cât contează ideea de record mondial pentru tine și ce rămâne acolo pentru plăcerea vâslitului „în sine”?

Alex Dumbravă: Dacă nu ar fi plăcere, nu ar fi nici proiectul în sine. Recordul, cifrele de atins, obiectivele zilnice care derivă din asta și toată planificarea din spate, toate antrenamentele, sunt cele care mă motivează și care mă ajută să parcurg distanța în cel mai scurt timp posibil. Fără record, ar fi doar o plimbare.

Prin încercarea ta de a traversa, solo, Marea Neagră într-o barcă cu vâsle, ți-ai propus să ajuți cel puțin 20 de copii să aibă parte de 200 de ședințe de logopedie. Vrei să susții, astfel, integrarea în societate a copiilor cu deficiențe de vorbire. Cum funcționează, concret, un astfel de proiect?

Alex Dumbravă: Proiectul se desfășoară sub umbrela Asociației Zi de Bine și presupune ca (și) eu să strang fondurile cu ajutorul celor ce vor să susțină acest proiect prin intermediul meu și execuția să fie coordonată de asociație. Ei se ocupă atât de identificarea beneficiarilor (copiilor cu probleme de vorbire), cât și de specialiștii ce vor participa în program, în diferite orașe. Bucuria celor care susțin acest proiect va fi, pe de o parte, că îi ajută pe acești copii să se integreze mai bine și să interacționeze mai bine atât cu colegii de clasă, cu profesorii și învăţătorii, cât și cu prietenii și colegii de joacă; pe de cealaltă parte, vor fi informați despre progresul proiectului, vor fi cu mine pe barcă pe durata traversării pe o listă dedicată de susţinători și, practic, vor fi parte din echipa extinsă ce va participa la doborârea recordului. Mizez, de asemenea, pe faptul că, la fel ca mine, o bună parte din cei ce aud de acest proiect își amintesc, din experiența proprie sau din experiența celor apropiați, ce înseamnă să copilărești cu un defect de vorbire – să fii tachinat, imitat, neglijat sau chiar jignit din cauza lui.

„Efortul fizic este 40% iar restul de 60% este pregătire mentală și emoţională”

Cum te antrenezi acum pentru marea provocare din vară?

Alex Dumbravă: Până acum, antrenamentul s-a axat pe mobilitate și pe dezvoltarea unor grupe de muşchi deficitare. Mă bazez foarte mult pe capacitatea fizică dobândită în ultimii patru ani de antrenamente specifice, făcute nu neapărat foarte ştiinţific, dar acest lucru s-a schimbat pentru acest proiect. În cursul săptămânii fac unul-două antrenamente dedicate, cu un antrenor care urmărește un plan de aliniat cu obiectivele, alte trei-patru antrenamente de crossfit la clasă, sub coordonarea aceluiaşi antrenor, și încă un antrenament complet diferit (înot, bicicletă, drumeţie). Dacă, până acum, obișnuiam să spun că antrenamentul fizic este 20% din pregătirea pentru traversare, iar restul de 80% este pregătirea emoţională și mentală, acum aș spune că efortul fizic este 40%, iar restul de 60% este pregătire mentală și emoţională. Asta pentru că, singur pe barcă fiind, trebuie să am grijă de mine în timp ce vâslesc o perioadă mai lungă de timp faţă de proiectele în echipă. Pe lângă antrenamentul fizic, este importantă și pregătirea mentală, care are la bază, în principiu, derularea diferitelor scenarii și situații cu care mă pot confrunta pe mare, de la accidentări la avarii sau condiții meteo extreme. În plus, cunoaşterea bărcii și repetarea manevrelor pe barcă o să ocupe o perioadă dedicată odată ce reiau antrenamentele pe apă.

Cât timp vei vâsli și cât timp (și când) te vei odihni?

Alex Dumbravă: Estimez că voi avea trei sesiuni de cinci-șase ore de vâslit aproape continuu, însoţite fiecare de câte o oră de odihnă și alimentare, precum și o pauză de patru-cinci ore de odihnă continuă. Una dintre provocări este, deja, să accept să las la timp (și la momentul potrivit) vâslitul, implicit controlul vitezei bărcii, pentru a respecta timpii de odihnă, igienă, hidratare și nutriţie – foarte importanţi pentru o astfel de provocare de anduranţă. O altă provocare este să îmi aleg perioada lungă de odihnă – aș fi tentat să dorm în timpul nopții, dar atunci sunt mai puțin vizibil și, dacă nu reușesc să îmi achiziţionez niște echipamente suplimentare care să mă ajute în timpul nopții să fiu sesizat de navele din jur, s-ar putea să fiu prea stresat. Dormitul în timpul zilei, pe de altă parte, s-ar putea să nu fie la fel de odihnitor, din cauza luminii, a ritmului biologic și a căldurii – mă aștept ca la scurt timp după plecare, temperaturile la prânz să fie destul de ridicate. Sper să nu fie atât de ridicate încât să nu pot vâsli, deoarece în 2022 am avut zile atât de calde încât a trebuit să vâslim în schimburi de câte o oră, în loc de două ore.

„Estimez că o să slăbesc în jur de 15-20 de kilograme”

Câte calorii pe zi arzi într-o astfel de expediție și câte calorii consumi?

Alex Dumbravă: Întrebarea surprinde foarte bine realitatea efortului îndelungat și continuu din acest proiect: consumul zilnic este estimat la aproape 10.000 de calorii, ceea ce este foarte greu de asimilat în timp scurt și în sesiuni rare de alimentare. Probabil voi consuma spre 6.000-7.000, ceea ce înseamnă că nu trebuie să mă îngrijoreze silueta în perioada următoare. Estimez că o să slăbesc în jur de 15-20 de kilograme. În 2022, am slăbit aproape zece kilograme în cele 9 zile și 18 ore cât a durat parcurgerea celor 1.200 km de la Mangalia la Batumi.

Care crezi că vor fi cele mai dificile obstacole pe care va trebui să le depășești și de ce te temi cel mai mult când te gândești la această expediție?

Alex Dumbravă: În primul rând, va trebui să îmi feresc corpul de orice accidentări sau disconforturi, motiv pentru care dozarea efortului, nutriţia, odihna şi protejarea pielii (de iritări, de insolaţie, de băşici) sunt cele mai importante lucruri de urmărit. În paralel cu asta, asigurarea pe barcă (legarea permanentă de chingile de siguranţă, menţinerea hublourilor în poziţie închisă), deplasarea pe puntea în permanentă mişcare şi observarea fenomenelor meteo trebuie să îmi ofere integritatea corporală şi a sistemelor de pe barcă. Cât priveşte traversarea în sine, de la un cap la altul, cea mai dificilă parte (în afara unor eventuale furtuni, de care nu cred că am cum să scap) este intrarea în port în Batumi – după aproape trei săptămâni de efort, în ciuda entuziasmului terminării cursei, va trebui să fiu foarte concentrat şi suficient de puternic să controlez barca în apele georgiene, deoarece, în apropierea finişului, apa caldă şi sărată a mării se amestecă cu trei surse de apă dulce, de temperaturi diferite, care generează curenţi atât de puternici încât ne-a fost greu să ţinem barca pe curs chiar şi vâslind câte doi şi cârmind de mână (deoarece autopilotul nu mai făcea faţă).

„Eu aș putea să fiu cea mai mare provocare a mea în această cursă”

Care este, de această dată, principala provocare?

Alex Dumbravă: Principala provocare este ca, de data asta, trebuie să fac în permanenţă cel puțin cât doi. În echipaj, sunt multe lucruri pe care cei de pe barcă le fac în tandem, pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut: în timp ce unii vâslesc, ceilalți se ocupă, pe lângă rutinele lor (alimentare, igienă, hidratare), de navigație, de mici reparații, de comunicarea cu cei de acasă, de ajutorul celor ce vâslesc și, mai ales, de supravegherea celor de pe punte: este foarte important să te asiguri că ceilalți sunt legați de barcă, sau că au la îndemâna snackuri și bidoane de apă umplute, că au și consumat din bidoane, că sunt în formă bună etc. Și astea sunt lucruri pe care le facem în echipă, pentru că este foarte ușor să le sari, din neglijenţă sau nepăsare sau neatenţie. Și ultimul lucru pe care ți-l dorești este ca unul dintre coechipieri să nu mai dea randament sau să fie indisponibil. În cazul meu, vâslind solitar, trebuie să fiu mult mai atent cu mine și să fac acele lucruri pe care, intenţionat sau nu, uneori le lăsăm în seama coechipierilor – să-mi amintească să mă leg de barcă odată ce s-a înserat sau s-a schimbat vremea, să mă hidratez îndeajuns sau să mă acopăr dacă bate prea tare soarele. Spun, deci, ca eu aș putea să fiu cea mai mare provocare a mea în această cursă.

Există riscul să te lovești de o altă ambarcațiune pe mare?

Alex Dumbravă: Toate ambarcaţiunile pe mare ar trebui să aibă în funcțiune dispozitivul obligatoriu AIS (Autimatic Identification System) care este un transponder – comunică în frecvenţa VHF navelor din jur poziția, viteza și direcția, astfel încât să genereze alarme în caz de risc de coliziune, de la distanţe mari. Chiar și în cazul unei posibile coliziuni, ambarcaţiunea mea este suficient de mică și de rezistentă încât să nu sufere daune semnificative, în niciun caz să se scufunde. În plus, pe timp de noapte, pentru a deveni mai vizibil, mi-aș dori să îmi instalez un radar activ, un dispozitiv care sesizează undele radio ale navelor din jur și îl reflectă amplificat, astfel încât să nu fiu confundat cu un container sau un obiect plutitor și să mă pomenesc cu vreo ambarcaţiune mare la o distanță prea mică. Mă bazez, totodată, pe disciplina celor din jur, pentru că am constatat anul trecut că au fost foarte atenți și proactivi de fiecare dată când am intrat în contact.

„Războiul din Ucraina mă îngrijorează ca pe orice român, atunci când sunt pe uscat”

Cât de mult te îngrijorează războiul din Ucraina și prezența navelor militare rusești în Marea Neagră?

Alex Dumbravă: Războiul din Ucraina mă îngrijorează ca pe orice român, atunci când sunt pe uscat. Referitor la traversare, în 2022 am parcurs doar teritoriile economice ale României, Bulgariei, Turciei și Georgiei, iar traseul va fi și de data asta similar. Este adevărat că pe timp de noapte am fost supravegheaţi de drone și că în jurul nostru au fost, la un moment dat, conform informațiilor de pe transponder, nave „de cercetare” sau o navă „de pescuit” care s-a dovedit ulterior a fi paza de coastă turcă, dar nu cred că am reprezentat vreo amenințare, date fiind „amprenta” sau viteza noastră de deplasare, ci mai degrabă o curiozitate, așa cum ne-a confirmat-o un incident petrecut cu paza de coastă turcă.

Ai interacționat cu rușii în expediția din 2022? Cum a fost „întâlnirea” cu ei?

Alex Dumbravă: Nu am interacţionat cu nave militare și nu știu dacă dronele pe care le puteam vedea noaptea erau ale lor. Cât privește marinarii de pe nave comerciale, aceștia nu s-au distins de alți participanţi la trafic decât, poate, prin accent sau pavilionul arborat.

„Sper să revin curând în echipaj de patru și să îmbunătăţesc și recordul de anul trecut”

Înțeleg că pornești în expediție cu barca de anul trecut. De ce nu ai înlocuit-o cu o barcă solo?

Alex Dumbravă: Plec cu aceeași barcă, ceea ce s-ar putea să fie un handicap (fiind o barcă de 9 metri, față de 7 cât ar avea una pentru solo; în plus, înaltă, deci o bate vântul din laterală, deriva), dar nu avea rost din punct de vedere economic și timp de pregătire să o înlocuiesc. Plus că sper să revin curând în echipaj de patru și să îmbunătăţesc și recordul de anul trecut, să îl coborâm de la 9 zile și 18 ore la 8 zile și ceva. Așa cum spuneam, barca mai are nevoie de câteva îmbunătăţiri pe partea de siguranță, precum și pentru navigare solitară, altminteri este aproape gata de drum, după o revizie meticuloasă şi mici reparaţii.

Te-ai gândit vreodată să pornești într-o expediție similară în Atlantic?

Alex Dumbravă: Nu doar că m-am gândit, dar am și făcut-o în 2018, când m-am alăturat unui echipaj feroez pentru a traversa Altanticul de la un continent la altul. Un proiect ambiţios în care m-am implicat târziu și care nu fusese pregătit atât de bine cât ar fi trebuit. Drept urmare, după o plecare întârziată de o serie de pregătiri la linia de start, la câteva zile am constatat că nu ne putem asigura apa potabilă pe durata celor 60-80 de zile și trebuie să ne oprim în Las Palmas. Acolo, am prins o fereastră de vreme rea de vreo două săptămâni, ceea ce pentru mine a însemnat mai mult decât putea suporta calendarul familiei și a trebuit să renunț la a mai continua. Pe de altă parte, proiectul de traversare a Marii Negre în echipaj și doborârea recordului de traversare ar fi trebuit să fie testul pentru o traversare a Atlanticului de la un continent la altul, dintr-o bucată, pe aceeași rută cu echipajul feroez – din Portugalia în Florida. În acest moment, însă, din cauza costurilor și a nevoilor de pregătire a unui nou echipaj, nu îl mai văd că pe un proiect fezabil.

În Marea Neagră, „valurile lovesc, câte două, din două direcţii diferite, de multe ori nefavorabile”

Ce diferențe există între vâslitul în Oceanul Atlantic și cel în Marea Neagră?

Alex Dumbravă: Traversarea Atlanticului se face în sezon, adică în perioade în care, pe ruta aleasă, atât curenţii marini, cât și de aer te ajută să te deplasezi. Un astfel de curent poate să te ducă cu ușurința la viteze de 2 noduri (3,6 km/h), care este viteza mea optimă pentru traversarea Mării Negre solo și pe care va trebui să o câștig cu fiecare cursă a vâslelor. Asta pentru ca în Marea Neagră nu doar că nu există un curent semnificativ pe ruta mea, dar vântul își poate schimba direcția 360 de grade pe parcursul unei zile, iar valurile lovesc, câte două, din două direcţii diferite, de multe ori nefavorabile. Peste toate astea, prognozele sunt imprecise și vremea instabilă, ceea ce înseamnă că programul meu de vâslit și de odihnă va depinde destul de mult de condiţiile meteo și mai puțin de dorința mea de a vâsli în trei schimburi de 5-6 ore și a mă odihni la un moment al zilei sau altul.

Cum vede familia această nouă aventură?

Alex Dumbravă: Ca și în cazul meu, există o îngrijorare în plus în acesta nouă aventură, din cauză că voi fi singur atâta vreme. Sper însă că, odată intrat în ritm și comunicând regulat atât prin tracker, cât și prin telefonul satelit, să ne motivăm și să ne încurajăm reciproc până la finish.

„Cireaşa de pe tort va fi bucătăria georgiană”

Dacă ai face un top al aspectelor deranjante în timpul expediției, așa cum le prevezi în acest moment, cum ar arăta?

Alex Dumbravă: Cred că cel mai deranjant lucru va fi momentul în care va trebui să las vâslele pentru pauză și barca se va duce în toate direcţiile, uneori înapoi. Și în cazul acesta va trebui să lupt cu mine însumi, să accept pauzele la momentul potrivit. La fel, orice defecțiune neprevăzută, orice mic incident care mă va face să pierd timp. Apoi, vremea mă aștept să mă mai deranjeze (sau mai exact ca eu să mă enervez foarte repede când va fi nefavorabilă). Iar la final mă vor deranja curenţii din largul portului din Batumi, când progresul va fi foarte lent și nu voi mai putea face pauze și nu îmi voi permite vreo mică greșeală de navigație. În general, va fi un test al răbdării și al micilor victorii pe care va trebui să le savurez cumpătat în timp ce mai vâslesc un pic!

În încheiere, spune-ne și cum arată topul lucrurilor care sigur o să-ți placă în zilele în care vei traversa Marea Neagră, singur, într-o barcă cu vâsle.

Alex Dumbravă: Ce-mi place foarte mult şi mă aştept să îmi apreciez pe toată durata traversării va fi progresul constant, care va însemna, de fapt, să mut barca asta de nouă metri, cu tot felul de echipamente pe ea, cu provizii şi unelte, metru cu metru, pe parcursul celor 1,200 de km până la destinaţie. Un alt lucru pe care-l aştept cu nerăbdare este desfășurarea naturii în jurul meu, cu bune şi cu rele: cu apusuri şi răsărituri, cu cer înstelat cum numai în largul mării poţi să vezi, cu vâslit pe ploaie şi vânt, cu delfini în jurul bărcii şi poate şi vreo ţestoasă. Iar cireaşa de pe tort va fi bucătăria georgiană, cu care abia aştept să mă delectez odată ajuns în Batumi!

Articol recomandat de sport.ro
"Mizerabil!" Ce au făcut fanii Scoției la meciul cu Germania + reacția presei după umilința de la Munchen
"Mizerabil!" Ce au făcut fanii Scoției la meciul cu Germania + reacția presei după umilința de la Munchen
Citește și...
Andreea Esca, interviu cu Sorin Bontea, Florin Dumitrescu și Cătălin Scărlătescu: ”Chiar ne-a fost foarte, foarte dor de voi”
Andreea Esca, interviu cu Sorin Bontea, Florin Dumitrescu și Cătălin Scărlătescu: ”Chiar ne-a fost foarte, foarte dor de voi”

Sorin Bontea, Florin Dumitrescu și Cătălin Scărlătescu au vorbit, într-un interviu exclusiv acordat Andreei Esca, despre întoarcerea ”acasă” la PRO TV, despre cum s-au cunoscut în urmă cu mai bine de 10 ani și .. ce o să vedem la toamnă la MasterChef.

M. Cărtărescu: Trăim o “resurecție a băieților răi” și ne aflăm într-un prag al istoriei care ne-ar putea extermina pe toți
M. Cărtărescu: Trăim o “resurecție a băieților răi” și ne aflăm într-un prag al istoriei care ne-ar putea extermina pe toți

Lumea se află într-o “situație de prag, una dintre cele mai acute și mai crâncene de la al Doilea Război Mondial încoace”, în care asistăm la o “resurecție a băieților răi”, cu războaie și crize umanitare înspăimântătoare.

INTERVIU. Concluzia amară a Simonei Halep, după experiența neplăcută pe care a trăit-o: ”Să ne bucurăm de ceea ce avem azi!”
INTERVIU. Concluzia amară a Simonei Halep, după experiența neplăcută pe care a trăit-o: ”Să ne bucurăm de ceea ce avem azi!”

Simona Halep nu are în plan în viitorul apropiat să se retragă din viața sportivă, iar singurul lucru la care se gândește în prezent este ”la revenirea” pe terenul de tenis.  

Recomandări
Fenomen grav în România. Problema medicală care ucide o persoană la fiecare 30 de minute.
Fenomen grav în România. Problema medicală care ucide o persoană la fiecare 30 de minute. "Nu mai are limită de vârstă"

La fiecare 30 de minute, un român moare din cauza unui infarct. Iar vârsta la care apare această problemă gravă de sănătate a scăzut tot mai mult.

Ce cred americanii despre capacitățile de apărare aeriană ale României „necesare pentru a-şi proteja cetăţenii”. Mesajul SUA
Ce cred americanii despre capacitățile de apărare aeriană ale României „necesare pentru a-şi proteja cetăţenii”. Mesajul SUA

Ambasada SUA susține că încheierea cu succes a exerciţiului Ramstein Legacy24, desfăşurat între 3 și14 iunie, în poligonul Capu Midia, arată că România "are capacităţile de apărare aeriană necesare pentru a-şi proteja cetăţenii şi teritoriul naţional".

Risipa de apă a devenit un fenomen periculos în rândul românilor. Cum putem evita această pierdere
Risipa de apă a devenit un fenomen periculos în rândul românilor. Cum putem evita această pierdere

Lăsăm robinetul să curgă în timp ce spălăm vasele sau ne spălăm pe dinți. Și nu suntem atenți la instalațiile defecte. Așa se face că, în ultimii ani, risipa de apă a devenit un fenomen periculos, atrag atenția activiștii de mediu.