Ajutorul pentru creșă și grădiniță, eliminat înainte de a fi aplicat. Explicațiile Ministerului de Finanțe

Ministerul Finanțelor propune eliminarea ajutorului pentru creșă și grădiniță, în valoare de 1.500 de lei. Asta în contextul în care toată lumea aștepta normele de aplicare.

Potrivit unui proiect, publicat pe site-ul ministerului, măsura va fi eliminată anul acesta, chiar dacă ANAF anunțase că toate companiile pot depune aplicații pentru a primi acești bani.

Conform Ministerului de Finanțe, impactul bugetar ar fi fost de 4,5 miliarde de lei.

Citește și

Zeci de copii, nevoiți să meargă 10 km până la școală, pentru că unitățile din satele lor se închid

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Într-un comunicat trimis pe adresa redacției, Ministerul Finanțelor vine cu o serie de lămuriri pe această temă.

Precizări asupra reglementărilor fiscale referitoare la educația timpurie:

Cu privire la proiectul de act normativ privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal și prorogarea unor termene, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor, prin care se propune suspendarea aplicării dispozițiilor art. 25 alin. (4) lit. i1) - i2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precizăm următoarele:

În practică, așa cum au semnalat atât contribuabilii interesați/organizațiile profesionale interesate de accesarea facilității fiscale privind educația timpurie, cât și organele fiscale, și chiar parlamentari, noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor din cel puțin următoarele motive:

• nu sunt definite categoriile de unități eligibile care oferă servicii de educație timpurie, conform legislației în vigoare, în condițiile existenței unei multitudini de categorii furnizori de educație timpurie (ex.: unități alternative de învățământ: Montessori, Waldorf, „after-school”-uri, cluburi ale copiilor etc.), cu forme diferite de organizare juridică (ex.: asociații, fundații, societăți);

• nu sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, în condițiile în care în practică există o multitudine de categorii de servicii furnizate pentru educație timpurie;

• nu este prevăzută modalitatea de suportare/decontare de către angajator a cheltuielilor cu educația timpurie și nici documentele justificative corespunzătoare;

• nu este specificată modalitatea de fracționare a plafonului de 1.500 lei/copil între angajatorii părinților şi/sau între angajatorii aceluiași părinte;

• nu este prevăzută modalitatea de calcul pentru plafonul creditului fiscal, în corelație cu perioada de calcul/declarare a impozitului pe profit (trimestrial/anual); cazul angajatorilor care înregistrează pierdere;

Măsurile fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 au un caracter discriminatoriu prin raportare la diferite categorii de angajați care au alți angajatori decât persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit, cum sunt: plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, plătitorii de impozit specific unor activități sau instituțiile publice, precum și în cazul angajatorilor care obțin venituri din activități independente, cum ar fi: profesii liberale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale.

O altă problemă legată de aplicarea măsurilor fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 se referă la faptul că atât taxa pe valoarea adăugată, cât și accizele sunt impozite indirecte reglementate la nivelul Uniunii Europene prin directive care sunt obligatorii pentru toate statele membre și în cazul acestora nu se pot acorda alte facilități fiscale decât cele prevăzute în mod expres de respectivele directive.

Scăderea cheltuielilor cu educația timpurie din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate contravine regulilor de funcționare a acestor impozite, astfel cum sunt stabilite de legislația europeană în domeniu. Potrivit art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, republicată, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. În același timp, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării.

Totodată, menționăm faptul că Legea nr. 239/2020 a fost adoptată fără a fi precizate sursele de finanțare pentru măsurile fiscale instituite și fără a prezenta niciun fel de estimări asupra impactului bugetar la momentul adoptării. Conform estimărilor ulterioare ale Ministerului Finanțelor, mecanismul actual de scădere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei, ceea ce ar presupune o creștere a deficitului bugetar cu 0,4 pp, până la 7,56% din PIB, cu impact atât din perspectiva spațiului fiscal restrâns determinat de măsurile curente de susținere și stimulare economică pe fondul pandemiei Covid-19, cât și din perspectiva procedurii de deficit excesiv în care se află România, ajustarea fiscal-bugetară fiind o condiție necesară pentru accesarea fondurilor alocate țării noastre din Mecanismul pentru Redresare si Reziliență.

Nu în ultimul rând, Ministerul Finanțelor lansează un apel la dialog deschis către reprezentanții Senatului României și ai Camerei Deputaților și își exprimă disponibilitatea de a oferi asistență în vederea rectificării prevederilor Legii nr. 239/2020, astfel încât aceasta să fie clară, echitabilă și aplicabilă.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5