De ce sunt reticente firmele să suporte cheltuielile cu grădinița pentru angajați, deși banii sunt decontați

×
Publicitate

Deşi avem o lege care le permite companiilor să suporte cheltuielile cu plata creşei sau a grădiniţei, până-n 1.500 de lei lunar, firmele sunt reticente să facă respectivele plăți.

Pentru că, spun angajatorii, nu există norme clare de aplicare, iar din această cauză nu ştiu cum să justifice sumele în cazul unui control. Sunt însă şi situaţii în care societăţile nu au bugete atât de generoase. Banii în cauză ar fi trebuit scăzuţi din impozitul datorat statului.

Katy, de meserie contabil, este mama unui băiat de 4 ani jumătate. Încă de luna trecută şi-a întrebat angajatorul dacă poate să îi deconteze o parte din cheltuielile cu plata grădiniţei, însă s-a lovit de un refuz.

Katy Ghiba, părinte: "Nu există norme cum să se aplice aceşti bani şi nu există o obligaţie în acest sens. Ar fi fost un real ajutor ca lucrurile să fie clare."

Şi Elena plăteşte pentru grădiniţa fetiţei în jur de două mii de lei. Cum în familia ei doar soţul lucrează, banii pe care i-ar putea primi din partea angajatorului i-ar fi de mare folos.

Pe forumuri părinţii vorbesc despre refuzurile de care s-au lovit atunci când au cerut sprijin din partea angajatorilor. Potrivit legii, de la începutul anului, companiile pot suporta cheltuielile pe care proprii angajaţi le au cu creşa sau grădiniţa copilului până în 1.500 de lei, pe lună. În realitate reprezentanţii companiilor spun că nu cunosc traseul fiscal pe care îl au de parcurs pentru a vira legal sumele solicitate.

Raluca Proca , specialist HR: "Nu se ştie cine trebuie să încheie aceste contracte cu instituţiile, trebuie să fie compania sau poate să fie angajatul care poate să facă un contract şi vina cu documente justificative înapoi la companie şi să le depunea."

Cornel Grama, consultant fiscal: "Angajatorii sunt reticenţi să aplice această măsură pentru că nu ştiu cum să procedeze. În cazul unui control, autorităţile fiscale pot să reîncadreze tranzacţiile respective şi să îi pună sumele înapoi de plată - impozitul pe profit şi TVA şi atunci angajatorii sunt reticenţi să o aplice."

Sunt şi companii care nu au profit mare şi atunci nu îşi permit să acopere toate cererile primite din partea părinţilor.

Ministerul Finanţelor lucrează în prezent la un set de norme de aplicare a legii, astfel încât companiile să-şi ajute proprii angajaţi.

Acestea ar trebui să fie gata în scurt timp, însă legea deşi este în vigoare de la 1 ianurie, nu se aplică retroactiv. În România sunt aproximativ 600.000 de copii cu vârsta între 3 şi 6 ani.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”
FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”
Citește și...
Cumpărăturile online au explodat în pandemie. Care au fost cele mai căutate produse în ultimul an

Închiși în casă și puși în fața unor situații noi, românii au fost nevoiți să își schimbe din mers obiceiurile. Iar asta s-a văzut în materie de cumpărături online, care au crescut la noi într-un an, cât în alte țări în șapte.

Renovări masive din bani europeni. România va primi fonduri importante de la UE

România, alături de celelalte state membre ale Uniunii, va primi fonduri europene pentru renovări masive.

1,3 milioane de români din diaspora s-au întors în țară de la debutul pandemiei

Restricţiile impuse peste tot în lume şi criza economică i-au adus pe românii din diaspora înapoi acasă. Anul trecut, aproximativ 1,3 milioane de persoane s-au întors în România, conform datelor jurnaliştilor de la ''The Economist''.

Recomandări
Dezvăluiri în premieră. Câți angajați avea Securitatea, situația pe județe. Cifrele care arată paranoia lui Nicolae Ceaușescu

În toamna anului 1988, în timp ce România era sufocată de penuria alimentară şi de izolarea internaţională, aparatul de represiune al regimului comunist atingea apogeul organizatoric. 

Surse: Grindeanu i-a propus lui Bolojan o înțelegere anti-AUR. Răspunsul PNL. PSD vrea doar guvern din care să facă parte

Sorin Grindeanu i-ar fi propus lui Ilie Bolojan o înțelegere temporară prin care PSD și PNL să nu permită trecerea proiectelor AUR, dar liberalul ar fi refuzat, susțin surse social-democrate. De asemenea, PSD vrea doar un guvern din care să facă parte. 

Românii au strâns 250 de miliarde de lei în Pilonul 2. Noul instrument care îți explică ce se întâmplă cu banii pentru pensie

8,5 milioane de români au un cont de pensie privată obligatorie - pilonul 2. Banii acumulați, cu tot cu câștig, au ajuns la 250 de miliarde de lei.