Afacerea marcajelor rutiere, la Romania, te iubesc. De ce stau necheltuiti banii UE pentru refacerea celui mai periculos drum
Drumul National 1 este cel mai circulata artera rutiera din Romania, dar, in acelasi timp, pe el se pierd cele mai multe vieti. De mai bine de un deceniu autoritatile romane nu sunt in stare sa cheltuiasca banii europeni destinati sigurantei rutiere.
Dam, in schimb, 1 miliard de lei pentru marcaje in toata tara.
Asta, desi pe DN1 sunt zeci de portiuni, inclusiv curbe periculoase in care acestea lipsesc cu desavarsire.
Duminica, la ''Romania te iubesc'', vedem scuzele mai marilor companiei de drumuri care timp de 3 saptamani n-au fost in stare sa remedieze niciuna dintre situatiile semnalate.
DN1 este coloana vertebrala a Romaniei. 640 de kilometri care incep in Bucuresti si se termina in vama Bors. Drumul face legatura dintre Capitala, principalele orase si vestul Europei.
Din pacate, DN1 este in acelasi timp cel mai periculos drum din Romania, anual zeci de persoane isi pierd viata pe traseu.
In acest moment sunt in derulare contracte in valoare de peste 85 de milioane de lei, al caror scop este sa faca acest drum mai sigur pentru soferi. Din pacate de ani de zile, lucrarile bat pasul pe loc, iar unde s-a mai facut ceva, sunt situatii in care interventiile pun in pericol viata soferilor in loc sa le faca drumul mai sigur.
21 Martie, DN1 localitatea Barcanesti. Doi oameni au murit si alti 8 au fost raniti pe DN1, considerat cel mai periculos drum din Romania.
Un sofer de TIR trage stanga de volan, loveste un autoturism de pe banda a doua si ambele masini ajung pe contrasens, unde TIR-ul loveste un microbuz care circula regulamentar. Ambii soferi isi pierd viata in urma impactului. Se intampla la kilometrul 50.
Fix acolo, proiectul, care sta la sertar de 10 ani , prevede un sistem de separare a sensurilor. Barcanesti este insa una dintre localitatile unde timp de un deceniu nu s-a investiti niciun eurocent din banii dati gratuit de Uniunea Europeana, desi proiectul este aprobat .
Catalin Drula, parlamentar, comisia de Transporturi: "Adevarul este ca acest proiect a fost pornit, aruncat, asa, ca sa fie pe fonduri europene pe baza unei documentatii foarte invechite fara avize si documentatii obtinute, asa ca in momentul in care au semnat contractele au trebuit sa faca toate aceste demersuri si ca proiectul asa cum a fost pregatit nu poate fi executat."
Se lucreaza doar in Cluj si Bihor, unde de peste 1 an drumul national este tinut in regim de santier, iar viteza in multe localitati este limitata la 30 de kilometri pe ora.
Si, daca ii intrebi, o sa spuna ca inca lucreaza.
Un inginer care supravegheaza acum refacerea lucrarilor recunoaste greselile de proiectare.
Dar ce poti sa mai zici cand la o alta lucrare pentru imbunatatirea sigurantei in trafic, muncitorii isi pun propriile vieti in pericol, impingand parapetii de plastic printre masini. Totul sub privirea sefului.
La ora 4 munictorii au plecat. N-au curatat mijlocul drumului. Sub parapeti s-a adunat mizerie si pietris. Asa ca linia continua e acoperita. Si e ca si cum soferii merg prin Tancabesti fara sa aiba linie continua intre sensuri. Iar in Bihor, intr-o curba periculoasa, soferii trag de volan cum pot, ca sa evite surparile din drum.
A doua zi, ii sesizam problema sefului regionalei de drumuri Cluj.
Si pe directorul general al companiei il mira ca exista asa ceva pe traseu.
Cu doua saptamani inainte de interviu ii spuneam sefului Companiei de Drumuri de curbele fara marcaje dintre Predeal si Brasov.
Despre afacerea marcajelor rutiere, banii europeni necheltuiti pentru securizarea celui mai periculos drum din Romania si incapacitatea Companiei Nationale de Drumuri sa astupe gropile si sa traga marcaje pe cel mai circulat drum de la noi din tara, duminica, la Romania Te Iubesc.
