Acord istoric între România și Ungaria, semnat la Budapesta. „Singura soluţie este să strângem rândurile”
Guvernele României și Ungariei au semnat un acord, luni, la Budapesta, privind măsuri de solidaritate pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale.
”Astăzi, la reuniunea ministerială de la Budapesta, împreună cu omologii din Ungaria, Azerbaidjan, Georgia şi Bulgaria am discutat despre Coridorul Verde, cel mai mare proiect energetic verde din Uniunea Europeană. Acesta va conecta energia din surse regenerabile produsă în cele cinci ţări, iar România joacă un rol central”, a scris, luni, pe Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, Coridorul Verde va include cel mai lung cablu submarin în curent continuu din lume, de peste 1100 km.
”Prin participarea la acest proiect, România îşi consolidează perspectivele de hub energetic pe harta Europei pentru o energie mai sigură, mai ieftină şi mai curată — în această ordine de priorităţi. Proiectul este evaluat la peste 10 miliarde EUR şi a fost lansat la Bucureşti în 2022, în prezenţa preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen”, a mai transmis Burduja.
Acesta anunţă, de asemenea, că a semnat împreună cu Szijjártó Péter, ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului de la Budapesta, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind măsuri de solidaritate pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale.
”Într-un moment foarte complicat pentru Europa, dar mai ales pentru regiunea în care ne aflăm, consolidăm cooperarea în domeniul energiei cu ţările vecine. Singura soluţie este să strângem rândurile, pentru a fi mai bine pentru toţi. România şi Ungaria îşi asumă responsabilitatea de a reacţiona rapid în situaţii de criză, pentru a proteja consumatorii din cele două ţări, fără a afecta piaţa internă”, a mai transmis Burduja.
Acesta explică faptul că a prezentat şi stadiul proiectului Neptun Deep şi a reiterat că România joacă un rol activ pentru reducerea dependenţei europene faţă de gazul rusesc.
”I-am spus şi ministrului maghiar: nu ne deranjează deloc să înlocuim dependenţa Ungariei faţă de Rusia cu o dependenţă faţă de România. Suntem un partener corect, cu valori europene. Mai mult, strict din ceea ce nu vom avea nevoie pentru consumul intern, vom putea exporta la un preţ bun, în interesul românilor — pentru dezvoltare, locuri de muncă şi creştere economică”, a mai transmis ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, ”rămâne de maximă urgenţă ca statele central-europene să îşi dezvolte interconectările către graniţa de est a UE, ca Europa să continue să îşi diversifice sursele de energie şi să îşi mărească producţia”.
”Sunt paşi mari pe care continuăm să îi facem şi nu ne vom opri, indiferent de manipulări şi de încercările de destabilizare ale celor care nu vor nici o Românie, nici o Europă pe picioarele lor, fără dependenţe energetice toxice”, a mai transmis ministrul.
„Acord energetic istoric cu România”, a transmis și ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, după semnarea documentului.
De ce vrea Ungaria gaz din România
Peter Szijjarto a spus că Ungaria doreşte să coopereze cu România în domeniul energiei deoarece România ar urma să devină un exportator net de gaze în perioada următoare, graţie faptului că un nou zăcământ offshore ar urma să înceapă în curând producţia, conform Agerpres.
În următoarele săptămâni, platforma de foraj Mighty Barents va călători 160 de kilometri pe mare şi va începe lucrările de forare la cele zece sonde de exploatare care alcătuiesc Neptun Deep, unul dintre cele mai importante depozite de gaze din UE.
"Acest nou zăcământ de gaze va fi singura nouă sursă de gaze din regiune care poate contribui la diversificarea energetică", a declarat Peter Szijjarto, după ce a semnat un acord de solidaritate energetică cu ministrul român al Energiei, Sebastian Ioan Burduja. "Companiile noastre au demarat deja negocierile comerciale necesare şi sperăm că vor ajunge la un acord care să fie un progres pentru ambele ţări", a adăugat oficialul ungar.
Peter Szijjarto a mai spus că, anul trecut, interconectorul de gaze dintre România şi Ungaria a fost utilizat pentru a transporta o cantitate totală de gaze de 1,8 miliarde metri cubi. Capacitatea totală a interconectorului este de 2,6 miliarde metri cubi pe an.
Aproximativ două treimi din importurile de gaze ale Ungariei vin din Rusia, dar cresc presiunile asupra autorităţilor de la Budapesta, precum şi asupra unora dintre ţările vecine, pentru a-şi diversifica mai rapid sursele de aprovizionare şi a-şi reduce dependenţa de Rusia.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat în luna decembrie că în 2024 Ungaria a importat aproximativ 7,5 miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti via conducta Turkstream şi cantităţi suplimentare via România. De asemenea, producţia internă de gaze a Ungariei se ridică la 1 - 1,5 miliarde metri cubi pe an.
OMV Petrom, care este deţinută majoritar de OMV, România având un pachet de 20,7% din acţiuni, a anunţat pentru prima dată în anul 2012 că a descoperit 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră. OMV Petrom şi producătorul de stat Romgaz, care deţin proiectul Neptun Deep în proporţii egale, au luat decizia de investiţie în proiectul Neptun Deep în 2023.
Producţia de la Neptun Deep va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual timp de aproximativ 10 ani, aproape dublând producţia de gaze a României.
