1 Martie, între tradiție și shopping. Românii au cheltuit mai mult ca de obicei
Luna martie și primăvara calendaristică au început cu o zi ca de toamnă târzie.
Vânzătorii de mărțișoare au așteptat zgribuliți clienți în timp ce mulți doritori de suprize pentru doamne și domnișoare s-au adăpostit de frig și de ploaie în magazine și florării din mall-uri. Și au cumpărat, evident, mai multe și de mai mulți bani decât și-au propus.
Unii români au făcut din mărțișor sărbătoare! Au luat buchete bogate, cosmetice, bijuterii și ceva nou de îmbrăcat pentru garderoba de primăvară.
Cu ochii la poșetele agățate deasupra o doctoriță psihiatru a ales mărțișoare fără număr, și tot nu se poate opri.
Frumusețea e în ochii cumpărătorului. Au fost atârnați de un șnur fluturi împrăştiaţi, ghiocei încolăciți, copaci cu ochi, păianjeni cu strasuri și mâțe-note muzicale.
Dincolo de faptul că e un produs căutat câteva zile pe an, ce reprezintă mărțișorul? O amuletă, adică un obiect mic pe care-l purtăm crezând că ne aduce noroc. Exact așa cum chinezii au piatra de jad, egiptenii gândacul scarabeu, iar alte popoarele asiatice au elefănțelul antul cu trompa în sus. Cele mai vechi mărțișoare podoabă- care au venit după șnurul alb cu roșu- au depășit 150 de ani.
Unul era o rândunică. Altul avea sculptați amorași care țineau o cunună. Acum, majoritatea mărțișoarelor sunt produse industrial, să ajungă la toți.
Și totuși, am găsit domni care purtau cu mândrie în piept mărțișoare. După ce au împărțit atenții jumătății feminine a neamului.
Reporter: Ce-ați primit de mărțișor?
Cuplu: Noi pe noi ne-am primit!
...Asta, deși cu o pelerină de ploaie, doamna s-a potrivit la fix cu vremea de azi. Prima babă din martie a fost așa mohorâtă, încât i-a spulberat și pe cei ieșiți la promenadă, și pe clienții tarabelor cu gablonțuri și flori.
