Ştefania şi Radu, tinerii care salvează monumentele din Băile Govora
Într-una dintre cele mai frumoase staţiuni balneare din România: Băile Govora, 2 tineri arhitecţi s-au apucat să scrie proiecte şi să salveze la propriu clădiri de patrimoniu de la prăbuşire.
Ştefania Hîrleață şi Radu Tîrcă au obținut anul acesta finanţări pentru o clădire de patrimoniu şi un foişor istoric şi au realizate proiectele pentru restaurare altor monumente fanion ale oraşului.
La Bucureşti cei doi sunt angajaţi în biroul de arhitectura care va reprezenta România la Bienela de Arhitectura de la Veneţia în 2021.
Suntem în Băile Govora. În perioada interbelică stațiunea rivaliza cu destinațiile faimoase din vest: Avene, Vichy sau Marienbad. Grand Hotelul, pavilionul de Băi, Cazinoul , parcul central și zecile de vile cu arhitectură spectaculoasă primeau turiști din toate colțurile Europei. Veneau la distracție și la tratament.
Acum orașul este departe de perioada sa de glorie. Multe structuri sunt într-un "echilibru instabil". Un termen tehnic, dar care surprinde realitatea multor locuri din România, frumoase, dar date uitării.
Faceți cunoștinţă cu Radu și Ştefania. Doi tineri arhitecți care de câțiva ani cercetează istoria orașului, scriu proiecte, aduc specialiști și, mai nou, salvează, la propriu, clădirile de la prăbușire.
Este agitație mare în Vila Ivanovici, clădire de patrimoniu ridicată în 1906 , simbol al arhitecturii de vilegiatură. În curtea interioară Radu și Ştefania au ședința de șantier cu antreprenorii.
"Am primit întrebarea asta de ce nu o dărâmam şi facem una care se arate la fel , frumuşică şi strălucitoare. Nu e acelaşi lucru. E un obiect care conţine o încărcătură din punct de vedere …e ca şi cum ai primi un cadou un ceas şi ai moştenire de la familia ta…nu poţi să-l arunci şi să iei altul nou"
Cu structura afectată de infiltrații, acoperișul găurit și pereţii șubreziți, clădirea, deținută acum de primărie, suferă de ani buni. Anul acesta cei doi și-au propus să o salveze. Au convins primarul să se implice, i-au scris proiectul și au obținut 200.000 de lei de la Institutul Patrimoniului pentru salvarea monumentului. Apoi și-au suflecat mânecile și, împreună cu mai mulți specialiști, s-au apucat de treabă.
Cei doi lucrează cu precizie chirurgicală. Măsoară de 10 ori înainte să taie odată.
"În primul an de facultate, eram colegi, luăm note asemănătoare, avem proiecte bune şi era cumva totdeauna un fel de competiţie.Şi things happened."
Și lucrurile chiar s-au întâmplat. Radu este din Govora. În timpul facultății a convins-o pe Ştefania să-și facă amândoi lucrările de diplomă despre reabilitarea a două clădiri fanion din oraș: Pavilionul de băi și vila Carmen Sylva. La absolvire au primit premiul pentru cele mai bune lucrări de diplome. Și au decis să pună în practică ce-au învăţat în cei 6 ani de studii.
Așa au ales Vila Ivanovici.
"Un gest natural să intervenim pentru a o salva mai ales că aici au locuit şi câţiva prieteni de ai mei când eram în generală. Veneam ne jucam în apropiere, în spatele vilei era şcoala generală. Tot timpul de când eram mic treceam pe lângă ea şi evident era animate erau rufe puse în zona verandelor", povesteşte Radu.
Cu proiectul predat la cheie și fondurile asigurate, apare un mare hop. Primăria n-are bani de cofinanțare și riscă să piardă tot.
Aici intră în scenă Irina Leca, specialist în patrimoniu și în scris proiecte. Pe Irina o cunoașteți de pe 1 decembrie 2016 când am prezentat povestea asociației Arche. Un ONG care organizează tururi ghidate în conacele României și militează pentru salvarea monumetelor uitate, pe care le-a și inventariat într-un site, cu poze și informații.
Împreună au organizat proiecții de filme, degustări de vin, evenimente gastronomice, video mapping pe clădirile de patrimoniu, au vândut cărți poștale și au făcut tururi ghidate.
Așa au adunat banii pe care nu-i avea primăria. În același timp au atras un public tânăr într-o stațiune preferată mai mult de turiști de vârsta a treia.
Cu finanțările obținute anul acesta cei trei au organizat zilele arhitecturii balneare la Govora. Adică au adus experți în arhitectură, patrimoniu și peisagistcă pe care i-au așezat la aceași masă cu primăria și principalii investitori privați. Din alt proiect au strâns banii cu care au restaurat foişorul interbelic din parc și au convins comunitatea să se implice.
Puțin câte puțin. Așa au câștigat încrederea comunității. Pandemia și-au petrecut-o la Govora și inevitabil au venit cu noi idei. Au convins primăria să dea un suflu nou zonei pieteonale din jurul izvorului termal și s-au apucat de treabă.
"Plimbându-ne oricum aveam tot felul de idei, adică noi ca arhitecți, ca defect profesional, mergi pe undeva și îți imaginezi ce s-ar putea face și cum ar putea să arate în alt fel și cum ar putea să artate în alt fel și cum ar putea să fie mai bine și atunci pentru că aveam destul de multe idei am zis uite că unele sunt foarte fezabile de fapt."
N-a durat mult până când cel mai mare investitor din oraș a apelat la biroul de arhitectură unde cei doi sunt angajați pentru un proiect de reabilitare a ștrandurilor. Compania administrată de Violeta Nițescu a reușit să reabiliteze Grand Hotelul oraşului. Acum au trecut la refacerea ștrandului. Iar anul viitor, plecând de la lucrarea de diplomă a Ştefaniei, vor să ia fonduri europene pentru Băile Centrale.
Toate regăsesc acum într-o hartă a obiectivelor din Govora. Și în scurt timp va urma un ghid de bune practici.
Suntem în biroul de arhitectură din București, condus de unul dintre foștii lor profesori și partenera acestuia, arhitecţii Ștefan Simion şi Irina Meliță.
"Noi ne-am cunoscut în 2015 când ei erau în anul doi şi ne-am întors din Elveţia unde eram la un post doctorat. Unul dintre principalele gânduri pe care le-am avut a fost să îmbinăm practică cu teoria şi cu mediul academic. Ei au fost cei mai buni din generaţia respectivă", spune Ştefan Simion
Cristi este coleg de generaţie cu Radu şi Ştefania. Şi el lucrează la un proiect despre reabilitarea unor cartiere din oraşul său natal- Brăila.
Cei cinci vor reprezenta anul viitor România la Bienala de Arhitectură din Veneția, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale de profil. Au ales tema depopulării orașelor din cauza migrației. Fenomen care a avut loc şi în Govora.
"Mie mi se pare că generațiile noi sunt din ce în ce mai conştiente ca ele trebuie să-şi speculeze prezenţţa la universitate, să o folosească la maxim. Sunt din ce în ce mai eficienţi şi mai performanți. Asta este impresia mea. Există așa niște clișee care zic că nu mai sunt tinerii care erau pe vremuri, care erau atunci, nici învățământul, mie nu mi se pare așa. Mie mi se pare că de la o generație la alta sunt mai în pas cu timpul, sunt absolut surprins de viteza cu care noii studenți reușesc să folosească softuri 3D"; spune Ştefan Simion
"Această implicare civică mie mi se pare o chestie nouă, e un atu al aceşti generații care a crescut cu democrația , care a crescut cu libertatea de exprimare. Care știe să folosească aceste unelte și le folosește", spune Irina Meliţă
Mâinile și mintea sunt uneltele lor. Cu gândirea liberă, sclipire în ochi , multă imaginație și perseverență îşi aştern pe hârtie gândurile şi apoi le aduc la viaţă în realitate. Şi-au strâns în jur lor o comunitate şi împreună reaşează lucrurile în matca lor.
Etichete: arhitecti, baile govora, cladiri, restaurare,
