Premieră la Cotroceni: sistemul judiciar din România s-a reunit pentru a stabili regulile IA în justiție
Pe 9 mai 2026, Palatul Cotroceni a găzduit un eveniment fără precedent în istoria sistemului judiciar românesc. Pentru prima dată, toate instituțiile implicate în actul de justiție — instanțe, parchete și organe de cercetare penală — s-au adunat la același loc, alături de cercetători, reprezentanți europeni și parteneri din mediul privat, pentru a discuta despre cum poate fi folosită inteligența artificială în justiție, fără a periclita valorile statului de drept.
Evenimentul a purtat numele „Just.AI - Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar" și a reprezentat prima ediție a unui forum pe care organizatorii îl concep ca pe un demers strategic de lungă durată.
Ce este forumul „Just.AI" și cine a participat
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Forumul a fost organizat în cadrul proiectului „Săptămâna Europeană la Palatul Cotroceni" și a adus față în față reprezentanți ai tuturor structurilor din sistemul judiciar, alături de mediul academic și de cercetare, sectorul tehnologic, profesiile juridice și experți internaționali implicați în dezvoltarea și reglementarea tehnologiilor de inteligență artificială.
Practic, România a pus la aceeași masă oamenii care aplică legea, oamenii care studiază impactul tehnologiei și oamenii care construiesc aceste sisteme — un pas considerat esențial înainte de orice decizie concretă privind utilizarea IA în instanțe sau parchete.
Nicușor Dan: „Cu ce reguli, cu ce limite și cu ce garanții"
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj participanților în care a recunoscut că tehnologia a depășit deja granițele domeniilor pur tehnice și a intrat în zone considerate până de curând exclusiv umane.
„Inteligența artificială începe să fie utilizată în activități care, până de curând, erau considerate exclusiv umane", a declarat Nicușor Dan, subliniind că întrebarea nu mai este dacă aceste instrumente vor fi integrate în justiție, ci în ce condiții se va întâmpla acest lucru — „cu ce reguli, cu ce limite și cu ce garanții".
Totodată, Președintele a ținut să reafirme un principiu fundamental, pe care îl consideră nenegociabil: actul de justiție rămâne unul de responsabilitate umană, întemeiat pe independență, imparțialitate și respectarea drepturilor fundamentale.
Cu alte cuvinte, un algoritm nu va putea condamna sau achita pe nimeni — cel puțin nu fără ca un om să-și asume decizia - se mai arată în mesajul Administrației Prezidențiale.
Ce s-a semnat: Memorandumul „Just.AI"
Astfel, s-a semnat Memorandumul „Just.AI - Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar".
Documentul nu este o lege și nu impune reguli concrete de la bun început, dar marchează asumarea la nivel național a primului cadru instituțional larg de cooperare și reflecție strategică între autoritățile și organizațiile participante.
Concret, memorandumul stabilește premisele pentru crearea primului mecanism național permanent de dialog interinstituțional și expertiză multidisciplinară. Scopul acestui mecanism va fi elaborarea unor principii, standarde și propuneri privind integrarea responsabilă a inteligenței artificiale în sistemul judiciar din România.
Ce urmează: grupuri de lucru, rapoarte și proiecte pilot
Semnarea memorandumului nu este un punct final, ci un punct de start.
Iată concret ce se va întâmpla în continuare, conform documentului asumat de instituțiile participante:
- Instituțiile semnatare vor desemna în cel mai scurt timp reprezentanți permanenți în grupurile de lucru, care își vor începe activitatea în câteva săptămâni. Prima etapă va consta într-o evaluare structurată a nevoilor reale ale sistemului judiciar, prin consultări directe cu magistrați, organe de cercetare penală și personal auxiliar — adică cei care lucrează zi de zi în sistem și știu cel mai bine unde sunt lipsurile și unde tehnologia ar putea ajuta.
- Până în octombrie 2026, grupurile de lucru vor trebui să elaboreze rapoarte de diagnostic instituțional. Aceste rapoarte vor acoperi trei mari direcții: prioritățile operaționale ale sistemului, riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale și principalele direcții de modernizare digitală. Important: documentele vor fi făcute publice și supuse consultării societății civile și profesioniștilor din domeniu. Transparența este, cel puțin la nivel de principiu, o prioritate declarată.
- Pe parcursul anului 2026 și la începutul lui 2027, vor fi analizate soluțiile tehnologice existente sau care pot fi dezvoltate special pentru nevoile sistemului judiciar românesc. Mai mult, se ia în calcul posibilitatea implementării unor proiecte pilot în instanțe și parchete selectate — un pas care ar transforma discuția teoretică într-un test real.
Când aflăm rezultatele: forumul din 2027
Rezultatele acestui întreg proces vor fi prezentate în cadrul celei de-a doua ediții a Forumului „Just.AI", programată pentru anul 2027. Atunci va fi făcut public un raport integrat și un plan național de acțiune — documentele care vor arăta, în mod concret, ce vrea România să facă cu inteligența artificială în sistemul său judiciar.
De ce contează acest demers
Dincolo de aspectele procedurale, evenimentul de la Cotroceni trimite un semnal important: România vrea să fie parte activă din dezbaterea europeană și internațională privind utilizarea inteligenței artificiale în domeniul justiției. Abordarea declarată este „centrată pe om, bazată pe încredere, transparență și responsabilitate instituțională" — un limbaj care reflectă și direcțiile stabilite la nivelul Uniunii Europene prin reglementările recente în domeniul AI.
Sistemele de inteligență artificială sunt deja folosite în unele țări pentru a sprijini judecătorii în analiza dosarelor, pentru a identifica jurisprudență relevantă sau pentru a gestiona volumul uriaș de documente cu care se confruntă instanțele.
