E nevoie însă de semnarea unor acorduri în acest sens cu vecinii noștri din zona Dobrogei la nivelul NATO.
Una dintre limitările invocate de reprezentanții Armatei Române când au fost întrebați de ce nu au doborât drona de la Galați a fost că militarii nu au voie să tragă spre teritoriul altui stat pe timp de pace.
Specialiștii de la Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW) au publicat o analiză în care recomandă Alianței Nord Atlantice o măsură salvatoare pentru România.
„Având în vedere restricțiile impuse operațiunilor de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoită să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova, ca măsură de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate”, se arată în analiza ISW.
Să negocieze cu Ucraina și Moldova încheierea unor acorduri de apărare antiaeriană ca răspuns la dronele rusești care amenință spațiul NATO accidental sau intenționat. Analiștii militari din România spun că ideea nu este nouă.
Iulian Chifu - analist militar: „Odată ce o rachetă sau un obiect zburător, sau o dronă se îndreaptă spre teritoriul național și e iminentă intrarea acolo, ea să fie considerată o amenințare și deci doborâtă. O chestiune care se poate afișa inclusiv public poate fi un element de descurajare. Evident că reclamă parteneriatul cu statele vecine, dar nu aici e problemă pentru că Ucraina a propus nu o dată ca statele din NATO din vecinătate, măcar pe o bucată, să asigure apărarea antiaeriană chiar a Ucrainei. Sigur asta e un pas în plus. Nu poți să te aperi doar din interiorul teritoriului fără ca elementele cu care tu te aperi să nu depășească teritoriul național, și aceasta e o limitare pe care trebuie să o îndepărtam prin acorduri, prin negocieri, în caz contrar, ceea ce am văzut întâmplând-se la Galați s-ar putea repeta foarte lesne."
Corespondent PRO TV: „Într-un astfel de scenariu, în care România ar avea un acord încheiat cu Ucraina să doboare drone în spațiul aerian vecin, trebuie lămurit prin acorduri și cine plătește eventualele daune produse de resturi. Dacă ne uităm pe hartă, drona de la Galați ar fi putut să cadă peste terenurile agricole aflate la vest de portul Reni”.
Până când se vor negocia astfel de acorduri la nivel NATO, România așteaptă că aliații să disloce în Dobrogea sisteme moderne antidrona. Potrivit ministerului apărării încă din luna februarie Comandamentul Aliat Suprem din Europa a aprobat o lista de echipamente cerute de România. Până acum doar Italia a anunțat că vă trimite 100 de militari și mai multe aeronave de luptă ca răspuns la atacul cu dronă de la Galați.
