Statul roman a cheltuit peste 110 milioane de lei pe un soft stricat. Firmele cu patroni penali, abonate la contracte

Conform raportului publicat luni, de la inceputului anului 2011 si pana pe 31 iulie 2016, ministerele si institutiile din subordinea lor au incheiat peste 10.000 de contracte pentru produse si licente software, pentru care s-au platit 3,13 miliarde lei. Campionii contractelor sunt Ministerul Finantelor si cel al Transporturilor, fiecare dintre acestea (cu tot cu institutiile din subordine) cheltuind peste 400 de milioane lei pe soft.

Citeste si: Cum a ajuns statul roman sa fie "captivul" firmelor IT. "Unele ministere nu au acces la propriile baze de date"

In privinta firmelor cu care s-au incheiat aceste contracte, pe locul I este SIVECO Romania, cu 90 de contracte in valoare totala de peste 377 de milioane lei. Recent, fosta sefa a companiei, Irina Socol, a fost condamnata definitv pentru evaziune fiscala iar numele firmei apare si intr-un dosar de frauda cu bani europeni in cazul a doua proiecte de e-guvernare implementate de Consiliul Judetean Suceava. De asemenea, SIVECO s-a ocupat de Platforma Integrata a asigurarilor de Sanatate, dupa ce HP Romania i-a subcontractat proiectul. DNA ancheteaza acum acest contract, considerat a fi supraevaluat, dar si cel de mentenanta, incheiat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate cu SIVECO si care ar fi creat statului un prejudiciu de 150.000 de euro.

Citește și

“Daca asta de la Microsoft da spaga 60 de milioane, noi sa murim de foame?” Jaful din proiectele IT ale statului roman

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Teamnet International, grup fondat de deputatul Sebastian Ghita, se afla pe locul doi, cu 27 de contracte in valoare de peste 261 milioane lei, incheiate cu 19 institutii publice. Deputatul Ghita s-a retras de la conducerea companiei, dar este banuit de DNA ca inca ar controla peste 50 de firme. In acest moment este urmarit penal in 5 dosare de coruptie, in ultimul alaturi de fostul premier Victor Ponta.

Pe locul trei in raportul Corpului de Control al premierului apare UTI Grup, compania controlata de Tiberiu Urdareanu, cu 313 de contracte a caror valoare depaseste 108 milioane lei. Fostul ofiter este pus in acuzare de DNA din 2015 pentru dare de mita si este denuntatorul liberalului Ludovic Orban si social-democratului Constantin Nita in doua dosare de coruptie.

Potrivit aceluiasi raport, „9 entitati publice impreuna cu unitatile aflate in subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora au platit suma de 110.290.733,41 RON pentru produse/licente software instalate, dar neutilizate, neimplementate sau identificate cu dificultati in exploatare sau cu defectiuni, din diverse cauze”. Aproape jumatate din aceasta suma a fost cheltuita de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.

Citeste si: Romania sta offline. Cum am ajuns pe ultimul loc in Europa la e-guvernare

Cateva exemple: Ministerul Educatiei a semnat un contract pe 2010-2014 cu firma fiului unui fost senator PSD pentru un „sistem de formare continua” care nu a ajuns nici acum la beneficiar, desi s-au achitat 1,8 milioane lei. Transporturile au contract cu UTI Grup in 2012 o infrastructura informatica pentru suportul aviatiei civile care nu poate fi utilizata „datorita nepunerii in practica de catre Directia Comunicare, Relatia cu Sindicatele, Patronatele si Organizatiile Neguvernamentale a atributiilor specifice de administrare a infrastructurii IT&C”. Conform raportului, platforma software ,care ar fi trebuit sa poata fi accesata la http://aviatie.mt.ro, „este nefunctionala, datorita neimplicarii membrilor echipei de administrare in remedierea erorilor raportate in ceea ce priveste expirarea certificatelor digitale necesare autentificarii utilizatorilor in sistem”.

Universitatea din Oradea a cumparat un sistem de informatizare a bibliotecii institutiei care nu poate fi folosit deoarece calculatoarele Universitatii nu intrunesc cerintele minime. Chiar si Fiscul a incheiat contracte paguboase de software, platind, de pilda, 3,8 milioane pentru o actualizare a sistemului informatic de administrare a creanțelor fiscale care nu functioneaza si are nevoie de achizitionarea de licente suplimentare.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5