Cum a ajuns statul roman sa fie "captivul" firmelor IT. "Unele ministere nu au acces la propriile baze de date"


Ultimul update: Vineri 30 Septembrie 2016 07:22
Data publicarii: Duminica 25 Septembrie 2016 18:55
Categorie: Romania, te iubesc!

DIGITALIZAREA HOTIEI, partea a III-a. Conceptul de guvernare electronica este din ce in ce mai raspandit. Dar in Romania tehnologizarea nu a fost decat pretext pentru tunuri financiare si proiecte... tot pe hartie.

Auditori publici externi in cadrul Curtii de Conturi au efectuat in perioada prima parte a anului 2016 un audit financiara la Ministerului Comunicatiilor. Surpriza a fost mare. 132 de proiecte si studii in valoare de peste 24 milioane de euro zaceau neutilizate in sertare desi exista un ordin expres in acest sens.

Delia Popescu, actualul ministru, spune ca “ Au fost gandite prost, n-au fost gasiti niste beneficiari reali si au fost inventati. N-au fost preluate de sistem, n-a fost gandita o adoptie a acestor programe? - unele dintre aceste proiecte au fost gandite prost de la bun inceput. Domeniul IT & C este foarte nisat, nu toata lumea poate sa fac proiecte IT &C, trebuie sa ai o intelegere a domeniului si trebuie sa ai si o proiectie in viitor... Adica faci un sistem informatic, dar ce faci cu el in viitor?"

Musca omorata cu tunul
In Bucuresti mai avem inca un institute de cercetare in domeniul informaticii, ICI, o institutie care a fost o pepiniera de informaticieni pentru mediul privat. Desi pastreaza un aer invechit, institutul mai face ceva cercetare si administreaza domeniile.ro, dar isi gaseste cu greu locul in 2016.

Doina Banciu, directorul ICI, recunoaste ca in ultimii 5 ani nu s-au facut aici evaluari de proiecte. Si nici cercetari sau proiecte-pilot nu prea s-au facut, desi ICI mai multi angajati decat
ministerul Comunicatiilor.

Si totusi la ICI exista unul dintre cele mai modern proiecte de cloud din Romania, o platforma de servicii. Timp de aproape un an investitia nu a fost valorificata, abia acum institutii ale statului au inceput sa "populeze" A costat 17 milioane de euro si a fost facut de UTI Group, Ymens Teamnet , parte a grupului fondat de Sebastian Ghita, avand ca subcontractanti pe Siveco si Romsys.

Delia Popescu: “Probabil ca nu s-a plecat totdeauna de la ce nevoi are piata si sa construiesti proiectul si s-a zis sa facem un cloud si sa-l avem. E o realitate, s-au cheltuit niste bani acolo. Eu nu spun ca este un proiect prost si nu poate fi utilizat. El ar fi un cloud foarte bun pe zona de cercetare si de educatie, componente care se intrepatrund si acolo cred ca va aduce plus valoare. Va aduce, pentru ca in momentul asta vorbim despre o infrastructura populata undeva la jumatate.”

Predecesorul ei, Marius Bostan, recunoaste ca “de multe ori s-a omorat musca cu un tun. Adica problema de a rezolva era omorarea unei muste si s-a folosit o baterie de artilerie pentru a omori aceasta musca. Cateodata Musca a zburat. Acesta este cazul e-Romania sau E-academie”.

Proiectul pentru 65.000 de functionari de care au beneficiat 66
De pilda ministerul Comunicatiilor a lansat un proiect de e-learning pentru functionari publici, desi la Agentia Nationala a functionarilor publici exista un proiect similar. 5,8 milione de lei a costat un proiect de e-learning, de cursuri online pentru functionarii publici cu o tinta extrem de mare- 65 de mii de functionari care sa fie certificate. Dupa aproape 4 ani de zile, 66 de cursanti trecusera modulele din e-academie.

In fiecare primavara, la APIA, Agentiile de Plati pentru Interventie in Agricultura sunt cozi. Sunt in jur de 1 milion de beneficiari iar pe 2015 sunt 89 de scheme de sprijin. Dar s-au inregistrat si 1400 de erori informatice pe un dosar in sistemul online al APIA. Nici contractele de la APIA nu au fost lipsite de controverse, desi este un sistem functional.

Bogdan Chiritoiu, presedinte Consiliul Concurentei: “Este o suspiciune de trucarea a licitatiei la APIA, un contract mare, peste 20 de milioane de euro. Curtea de conturi ne-a atras atentia, ei au facut sesizarea catre noi, si vrem sa vedem, nu daca a gresit administratia, asta este treaba curtii de conturi si a altor institutii, noi vrem sa vedem daca au existat intelegeri ilegale intre companiile participante la licitatie, cele 4 companii vizate sunt Teamnet, Siveco, Intrarom si IBM. E un dosar avansat.Am avut deja o audiere, au avut ocazia sa-si prezinte companiile argumentele, acuma dosarul e in completare, l-am trimis inapoi pentru completarea cercetarii, banuiesc ca se va termina in cateva luni de zile.”

Sebastian Ghita se plange ca “la noi sunt numai suspiciuni, o sa ne doara capul de atatea suspiciuni. O sa ne ancheteze Chiritoiu si ongistii lui Soros la nesfarsit.” O apara si pe sefa SIVECO: “Irina Socol toata viata ei a muncit pentru Romania. Irina Socol n-are nici un offshore si nici Sebastian Ghita n-are nici un offshore. Nu cred ca Irina Socol a gresit, eu cred c-a fost pusa si obligata sa faca acest lucru de catre niste baieti din serviciile de informatii.”

ANAF se muta cu greu in online
Cozile la impozite au inceput sa fie diminuate prin accesul la ghiseul.ro. Un portal demarat la ministerul Comunicatiilor, dar realizat cu sustinerea mediului privat. Statul nu a fost in stare sa-si faca propriul sistem de plati. Este o aplicatie pusa la dispozitie statului roman de mediul privat, Asociatia de Plati Electronice din Romania in parteneriat cu ministerul.

Marea problema la ghiseul.ro este faptul ca se pot achita impozite doar pentru o treime dintre localitatile Romaniei, e adevarat, cele mai mari si lipsa din acest sistem online a principlaei institutii financiare a statului, ANAF. Presedintele ANAF promite ca foarte curand si institutia pe care o conduce va fi prezenta cu posibilitatea de plati online.

Pare ca in cele din urma decidentii statului si-au dat seama ca trebuie sa vina in intampinarea vremurilor. Noua echipa de la ANAF promite debirocratizarea relatiei cu cetatenii. Certificatele de atestare fiscala pentru firme vor fi emise tot online de la ANAF catre alte institutiile care au nevoie si o parte din declaratiile fiscal sa se depuna tot electronic, fara a mai fi nevoie de hartoagele care ne fac viata amara.

Proiectele si solutiile IT care au fost facute de statul roman au fost implementate haotic, fara o gandire centralizata si fara o evaluare a beneficiilor. In urma cu o luna premierul Ciolos a lansat la nivelul guvernului un nou proiect, al catelea oare- GOV IT HUB. Multi antreprenori si-au exprimat dorinta de a participa benevol, gratis la efortul de modernizare al administratiei.

Voluntarii IT care vor sa ajute Guvernul
Un grup de IT-sti din Cluj s-a inrolat in armata entuziastilor. Se simt jenati de locul rusinos pe care-l detine Internetul in Romania in relatie cu cetateanul.

Sergiu Lucian Babasan, antreprenor IT: “Si noua ni se pare ciudat ca nu gasim resurse necesare, noi care suntem considerati in special un Sillicon Valley al Europei din punct de vedere al industriei IT nu gasim varianta potrivita sa dam un restart in cee ace priveste domeniul online in ceea ce priveste relatia intre administratia publica centrala si cetatean”.

In urma cu cateva saptamani ANAF si-a exprimat intentia de a-si construe un magazine online. Baietii din Cluj au vazut anuntul si s-au pus la treaba. Si-au oferit gratuit suportul pentru construirea magazinului virtual.

Mircea Serdin si Claudiu Ghioc sunt voluntari intr-o miscare civica si au gandit un proiect pentru a face mai facile informatiile din licitatiile publice. Aplicatia lor, numita harta cheltuirii banilor publici, a fost deja remarcata la guvern si premiata la un concurs European de proiecte, Transparency Camp.

Claudiu Ghioc, voluntar Initiativa Romania: “Aceste date sunt un export din SEAP, sistemul electronic de achizitii publice, care este un sistem dezvoltat in 2007, este destul de vechiut si am vazut ca oameni din exterior analizand strict datele si este un soft destul de prost pentru ca nu valideaza datele. Avem de exemplu suma de bani in campul unde este scris orasul, total amestecate… Noi nu avem acces la anumite metadata, de exemplu cata hartie de A4 s-a vandut intr-o anumita institutie.”

Catalogul online, inventat la Cluj
Exemplele pozitive par a fi molipsitoare. Marcel si Simion, doi tineri programatori tot din Cluj au propus gratuit Ministerului Educatiei un soft de management scolar, practic un catalog informatizat.

A fost prezentat in fata unor profesori si, in ciuda inertiei din sistem, Inspectoratul Scolar Bihor a si semnat un protocol pentru a adopta softul scolar.

Marcel Potirnac- dezvoltator platforma IT: “Noi am implementat sistemul asta cu care parintele stie exact pe ce se da banul in scoala orice lucru. De exemplu vine ala cu uniforme sau albume, parintele vede si voteaza, nu povesti cu 50 de lei la diriginti cum se facea pana acuma… Si asta deranjeaza. Nu numai ca scolile nu mai trimit acele rapoarte, inspectoratul poate intra si sa-si extraga singur rapoartele fara sa mai deranjeze pe nimeni”.

La nivel central, intelegerea pentru proiect a fost insa mai putin constructiva. “De la MEC am porimit un raspuns stereotip in care ni se spunea ca e buna directia, ca e buna initiativa, dar ca vom fi anuntati cand se va face licitatia pentru un asemenea soft”, spune Simion Negrea.

Desi au oferit gratis proiectul statului roman, cu tot cu asistenta tehnica si mentenanta s-au izbit de logica functionarului conservator. In schimb, sunt in discutii avansate sa vanda softul scolar in Bulgaria si au inceput tatonarile in Ungaria, Serbia si Polonia.

Codul-sursa tine prizonier statul roman
In Romania a existat o practica a furnizorilor de solutii informatice comandate de statul roman sa nu cedeze codurile sursa, baza programelor pe care le dezvoltau. “Bazele sunt prost facute si sunt incomplete si au fost facute de mantuiala sau cazuri si mai grave in care ministerele nu au acces la propriile baze de date pentru ca codul sursa a ramas la firmele dezvoltatoare”, explica Cristian Ghinea.

Si in alte tari exista discutii contradictorii pe subiectul codului sursa dezvoltat la comanda beneficiarului. Si la nivelul Comisiei Europene s-a exprimat ingrijorarea ca statul roman a devenit "captivul" unor firme care obliga ulterior administratia la contracte de asistenta si mentenanta in conditiile impuse de ei si concurenta reala de pe piata a fost denaturata. Este si cazul softurilor de la APIA sau Casa de Asigurari de Sanatate.

Consiliul Concurentei face acum o analiza la solicitarea Comisiei Europene. Sebastian Ghita spune insa ca e o “gogorita”. “Li-l dam pe tot. Sa se spele cu el pe cap. Nici noi nu mai intelegem ce-am scris in codul ala.”

Romania este o tara cu un potential mare in industria IT, dar sufera in continuare din cauza practicilor care au pus in dezechilibru relatia statului cu cetateanul. In lume exista nenumarate exemple cum statul a crescut calitatea vietii in modul in care a abordat rezolvarea problemelor. In Estonia de exemplu, autoritatile au facut din IT un program national inca din 1997. Acolo toate scolile si autoritatile publice sunt legate la internet, ba mai mult, de 12 ani estonienii au posibilitatea de a vota online. La ultimele alegeri, acum doi ani , 24 % dintre votanti si-au exprimat optiunile electorale pe internet intr-un mod sigur si eficient.

Moldova, exemplu de e-guvernare pentru Romania
Dar nu este nevoie sa ne uitam la tarile baltice, putem sa vedem exemple de luat in seama in Republica Moldova. A fost greu la inceput si in Moldova in schimbarea mentalitatilor, dar odata drumul ales a fost fara intoarcere.

Gabriel Popa a ajuns sa implementeze sistemul de e-guvernare in tara-sora. “In Republica Moldova nu exista sistem informatic fara acceptanta finala cum exista in Romania, de exemplu. In Moldova nu ai sansa prelungirii la infinit a termenelor, dimpotriva la neindeplinirea termenului de livrare , in general contractele sunt reziliate si companiile devin black listed. Ajung pe o lista neagra si nu mai sunt acceptate la licitatie - este cazul Siveco Romania, Teamnet Romania care din pacate au esuat in Moldova in a furniza sisteme asa cum au agreat initial.”

Gabriel Popa i-a exprimat idea de a contribui pro bono la implementrea unei platforme similare in Romania. Statul roman nu a fost foarte receptiv desi a scris atat guvernului Ponta, cat si guvernului Ciolos. A reusit sa-l convinga cu proiectele sale pe ministrul Dragos Paslaru si de doua saptamani activeaza ca director IT la Ministerul Muncii. I-au fost de ajuns sa dea un diagnostic sistemului. “Vazand din interior, din administratia centrala cum stau lucrurile drumul asta se va termina un pic cam tarziu pentru noi, drumul implementari serviciilor publice digitale.”

Si totusi nu exista decat un singur drum, al modernizarii statului. Cozile interminabile, adeverintele fara sens, timpul si nervii cheltuiti in drumuri nesfarsite la administratii trebuie sa inceteze. Este nevoie de un efort de resetare si de o constientizare ca asa, nu se mai poate.