“Daca asta de la Microsoft da spaga 60 de milioane, noi sa murim de foame?” Jaful din proiectele IT ale statului roman

Nu mai surprinde pe nimeni ca Romania este in coada Europei si la acesarea serviciilor publice digitale. Daca in tarile baltice, Franta sau Spania cetatenii utilizeaza in masa beneficiile internetului in raport cu statul, raportul utilizatorilor romani este cu mult sub media Uniunii Europene. Alexandru Tulai este unul dintre initiatorii clusterului IT de la Cluj, un grup de informaticieni care a adus un renume Romaniei. Zona este considerate de multi un Sillicon Valley al Europei.

Alexandru Tulai, consultant proiecte IT: “Daca ne uitam pe sistemele acestea, si anume, cata lume le acceseaza, cu ce satisfactie le acceseaza, cu ce rezultate…Rezultatele sunt foarte slabe. Si atunci intrebarea este, pentru cine s-au proiectat? Sistemele care s-au facut servesc pe cei care le-au comandat si nu pe clientul lor, asa cum ar fi in mod normal.”

In ultimii ani au inceput sa iasa la iveala tot felul de practici ilegale prin care a fost prejudiciat statul roman. Cazul Microsoft a bulversat viata politica damboviteana - o spaga colosala: peste 60 de milioane de euro pentru reinnoirea de licente IT. Nume sonore au fost inculpate in dosarul mamut - Elena Udrea si Dorin Cocos, Ghe Stefan zis Pinalti sau fostul ministru al comunicatiilor Gabriel Sandu. Odata cu acest dosar se pare ca s-a deschis cutia Pandorei.

Citește și

iLikeIT. Romanii care si-au lansat companii in Silicon Valley. Care e cel mai sigur traseu pentru a ajunge in elita lumii IT

Pedeapsa primită de doctorița din Suceava judecată pentru că a luat mită de la 280 de pacienți bolnavi de cancer în 20 de zile

Ghita da vina pe servicii
Deputatul Sebastian Ghita este un personaj controversat. Fondator al unuia dintre cele mai puternice grupuri IT din Romania, secretar al Comisiei parlamentare pentru controlul SRI, vizat in mai multe dosare de coruptie acesta este considerat de unii o eminenta cenusie in contractele de tehnologizare a statului roman.

“Toata aceasta zona a serviciilor informatice publice, in general a informatiei si a serviciilor informatice catre cetateni a fost gestionata de serviciile de informatii”, spune Ghita. “Si daca ma intrebati, o mare influenta a felului in care Romania s-a dezvoltat in acest domeniu, nu stiu in agricultura sau in constructii, dar in IT serviciile de informatii din Romania au avut un mare si important rol. Ma refer la SRI, SIE, la firmele controlate de baietii astia. Dezvoltarea Romaniei din punct de vedere informatica a fost gestionata mai mult sau mai putin, dar mai mult de serviciile de informatii din Romania. Buletinele sunt gestionate de acest SNIEP de la ministerul Aministratiei si Internelor, pasapoartele noastre ale romanilor sunt gestionate la RAPPS. Protocolul de stat. De parca pasapoartele sunt ceva, asa, cearceaf de pat pentru apartamentele demnitarilor, permisele de conducere…alta minune de institutie care le gestioneaza”, se plange deputatul

Contractele IT, cel mai usor de fraudat
Institutii incremenite in timp, practici invechite si aparat functionaresc rupt de realitatile secolului al XXI-lea, toate acestea contrasteaza cu sumele cheltuite pentru tehnologizarea administratiei centrale. Actualul ministru al fondurilor europene , Cristian Ghinea descrie un peisaj apocaliptic in care dezmatul cu banii publici in investitiile IT par elucubrante.

“A fost o dezvoltare haotica si profund corupta a acestui sistem. Adica partea asta de digitalizare a fost victima unei capturi a statului la un mod pe care nici nu ni-l imaginam noi cetatenii statului. Este mult mai usor de fraudat sistemul asta decat sistemul de drumuri. Acolo drumul il faci sau nu-l faci, il vezi, sau un pod sau ceva, pe cand in zona de IT diversi baieti destepti isi pot scrie in contracte fel de fel de aiureli pe care cineva dintr-un minister le receptioneaza ca fiind functionale si nimeni nu verifica daca chiar se intampla, daca folosesc la ceva aceste instrumente”, spune Ghinea.

Ministrul aduce acuzatii grave: atribuirea multor contracte publice din domeniul IT este pusa sub semnul intrebarii. “Este un intreg carusel care s-a format de firme care se concureaza, aceleasi, se concureaza in ghilimele, si sunt cunoscute- UTI, SIVECO si firmele domnului Ghita.”

“Domnul Ghinea ne baga pe gat firmele lui Soros”
Ghita vine cu replica: “Am inteles si trebuie ca domnul Ghinea sa ne bage pe gat firmele domnului Soros. C-a dus-o el bine 20 de ani si trebuie sa ne bage firmele lui in tara. Firmele noastre ce-au, ca-s bune, facute de romani.”

Un audit al comisiei Europene a suspendat la un moment dat una dinre axele de finantare europeana, cea pe competitivitate. “Comisia a venit si a spus ‘toata axa asta este suspecta pentru ca in mod sistematic la licitatie cele trei entitati SIVECO, UTI si Ghita prin diverse firme prin care le invarte si controleaza, practica un fel de falsa concurenta la licitatiile publice si numai ei castiga’. Si s-a aplicat o corectie, Romania a platit la bugetul de stat o corectie de 120 de milioane de euro pentru aceasta suspiciune de frauda in achizitiile publice. Comisia ne aplica o corectie, firmele au supt banii respective si corectia se aplica pe bugetul de stat. Nu facem decat sa platim noi toti aceasta situatie”, spune ministrul Ghinea.

Ghita il contrazice: “Nu este adevarat. Axa IT, zona POS CCE, a luat 98,9 la suta din bani. Domnul Ghinea are o tema de la stapanii lui sa distruga, sa injure, sa dea la o parte firmele romanesi si programatorii romani, dar datoria mea e sa le apar si sa apar ce-am muncit in tara asta.”

Sebastian Ghita amesteca voit planurile pentru a justifica pierderea a aproape 120 de milione de euro din bugetul Romaniei. “Programul romanesc de IT s-a suprapus pe programul romanesc de educatie si pentru ca bani de la educatie au mers la universitati si bani de la IT au mers la universitati, UE a zis va finantam, e o dubla finantare si UE nu ne lasa- asta este unul din motivele pentru care serviciile publice sunt deficitare.”

Lista neagra a abonatilor la contracte cu statul
Doar 15 % dintre proiectele IT din invatamant au fost penalizate, in rest au fost proiecte din zona de asa-zisa tehnologizare a primariilor, inspectoratelor pentru situatii de urgenta sau in sanatate. De-a lungul timpului s-au finantat proiecte identice sau proiecte care nu aveau beneficiari, doar de dragul proiectelor.

“Este un sistem crunt de invartit bani, publici, nationali si europeni, din care nu vad cum am putea iesi decat actionand foarte dur - exista o lista neagra, si avem vointa politica de a face o astfel de lista neagra, doar ca este foarte complicat juridic”, spune Cristian Ghinea. “Ma doare inima sa stiti, acest domn Ghinea cu I love DNA al lui”, ii raspunde Ghita.

Fostul ministru al comunicatiilor Marius Bostan recunoaste ca in piata contractelor IT au existat influente nefaste. “Specificatiile tehnice le faceau tot firmele care castigau licitatiile si asta e realitatea si atunci licitatiile apareau dupa forma si infatisarea potentialului castigator. Si pentru a fi pace si prietenie se mai intelegeau si intre ei, adica si intelegeri monopoliste”

“Este cazul unui modul informatic de la Autoritatea de management pentru mediu, pe care l-am gasit, se platisera 38 de milioane de euro pentru el, l-am gasit aici la ministerul Fondurilor, a fost receptionat fara a fi fost testat vreodata si urmau sa mai fie platiti, ca sa nu mai spun ca plata a fost facuta in ultima zi a anului trecut. Adica stateau unii pe aici prin minister sa faca plati. Asta este cazul pe care l-am trimis la DNA si a declansat isteria domnului Ghita si a altora.”, spune ministrul Ghinea

Sebastian Ghita: “Baietii destepti vor sa faca bani, nu sa restrictioneze serviciile publice. Cred ca vor sa faca prin munca, dar daca altfel nu se poate si sunt in concurenta cu astia care dau spagi, or sa dea si ai nostri…Haideti sa nu ne mai pacalim, daca asta de la Microsoft da spaga 60 de milioane, asta de la Siveco ce vreti sa faca, sa moara de foame?”

E-Romania, site-ul de milioane de euro care nu face nimic
Adrian Vasilache este un jurnalist specializat pe zona de IT si comunicatii. Ani de zile a urmarit unul dintre cele mai controversate proiecte lansate pe piata in Romania. “E-Romania a fost initial o strategie anuntata, o strategie de 500 de milioane de euro, care strategie nu a urmarit sa vada ce nevoi sunt in piata.”

S-a renuntat la strategie, dar nu inainte de a se cheltui multi bani. In 2010 a fost semnat cu firma Omnilogic un contract petru realizarea unui program guvernamental care sa aduca sub umbrela sa informatii despre toate autoritatile publice centrale si locale.

Omnilogic este controlata de Gabriel Marin, un alt om de afaceri cu lipici la contractele cu statul pentru furnizarea de solutii IT. Printre clientii generosi se numara STS, SRI sau Societatea Nationala de Radiocomunicatii. E-Romania a costat statul roman 12 milioane de euro. Portalul a fost facut, dar decidentii nu indrazneau sa-i dea drumul.

“Toti ministrii se temeau. Era ca un mort in casa in fiecare mandate, un schelet ramas acolo si fiecare ministru se temea de acel proiect”, spune Adrian Vasilache.

Florin Totea este manager peste mai multe proiecte informatice si implementeaza solutii IT. “E-Romania, daca asta e Romania digitala, ne aflam inca departe. Nu am reusit sa gasesc un scop real al produsului. Adica eu ca cetatean intru si zic ce pot sa fac eu, ce pot sa aflu…nu stiu”, spune el. “E la nivelul lui 2003 cum faceam noi primele situri.”

Ultimele modificari sunt din anul lansarii portalului - 2013. Noul ministru al comunicatiilor, Delia Popescu s-a trezit cu o gramada de proiecte in sertar. Despre E-Romania spune ca e ” un subiect controversat, un sistem informatic care a costat foarte mult, facut la nivelul anului 2011-2012, pe acolo, care realist vorbind nu este utilizat. O sa fiu transanta, intrebarea este daca merita sa fie inviat pe rationamentul pentru care a fost gandit sau sa fie restructurat si rearanjat si sa corespunda unei necesitati a pietii.”

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Așteptarea a luat sfârșit pentru fanii tinerei care a făcut senzație în Qatar! S-a pozat topless