Rusia, tara slaba cu arme nucleare puternice. Cat de mare este riscul unui razboi atomic care sa afecteze Romania
Ne speriem de incalzirea globala sau luna sangerie, dar criza din Ucraina a readus in actualitate o sperietoare mult mai reala: armele nucleare. Cat de mare e riscul ca acestea sa fie folosite intr-un razboi cu Rusia?
Pana in anii ’90, razboiul atomic a fost marea spaima a parintilor si bunicilor nostri. Dovada faptul ca pe atunci filmele apocaliptice incepeau cu explozia unor bombe nucleare si nu cu boli care transforma oamenii in zombie sau cu fenomene meteo extreme. Criza din Ucraina a reinviat insa aceasta sperietoare in conditiile in care un razboi intre Rusia si NATO pare un scenariu din ce in ce mai plauzibil.
Pe 14 aprilie, Rusia a testat o racheta balistica intercontinentala conceputa special pentru a invinge sistemele defensive americane. Motivul oficial: “Vrem sa verificam daca noile loturi de rachete functioneaza in parametri”, potrivit unui oficial din Ministerul Apararii. E posibil ca Moscova sa foloseasca arme nucleare? Iata ce spun specialistii, dar si liderii militari si politici ai Rusiei.
Rusia, mai agresiva ca URSS
Sa o luam de la inceput. In anii ’90, dupa prabusirea URSS, Moscova a inceput sa ia in considerare din ce in ce mai mult posibilitatea de a folosi arme nucleare. Motivul: fortele militare conventionale ale Rusiei erau mai slabe decat cele ale altor mari puteri, astfel incat arsenalul nuclear trebuia sa faca diferenta. “Principala sarcina a Federatiei Ruse este sa descurajeze agresiunile de orice marime impotriva ei si a aliatilor sai, inclusiv prin folosirea armelor nucleare”, scria clar in Conceptul National de Securitate aprobat in 1999 de presedintele Boris Eltin.
Lucrurile nu s-au schimbat dupa ce Vladimir Putin a venit la putere in 2000. Cea mai recenta doctrina militara a Federatiei Ruse dateaza din februarie 2010. Cateva pasaje relevante din acest document oficial: “armele nucleare vor ramane un factor important pentru prevenirea izbuncirii unor conflictemilitare nucleare sau implicand forte conventionale (razboie globale sau regionale)”; “in cazul izbucnirii unui conflict militar implicand folosirea de arme conventionale (la scara globala sau regionala) si care pune in pericol existenta Rusiei, detinerea de arme nucleare poate duce la transformarea unui astfel de conflict intr-unul nuclear”.
Concluzia doctrinei militare a regimului Putin: “Federatia Rusa isi rezerva dreptul de a folosi arme nucleare ca raspuns la utilizarea armelor nucleare sau a altor tipuri de arme de distrugere in masa impotriva ei si (sau) a aliatilor sai si, de asemenea, in cazul unei agresiuni cu arme conventionale impotriva Federatiei Ruse daca aceasta ameninta insasi existenta statului”.
Pe scurt: Rusia isi rezerva dreptul de a folosi armele nucleare in orice situatie. Din acte punct de vedere, Rusia e mai agresiva decat fosta URSS, a carei politica era sa nu recurga la astfel de amenintari decat in ultima instanta, cand orice alte mijloace fusesera epuizate. Iar motivul tine de slabiciunea Rusiei, care nu isi permite o armata conventionala comparabila cu cea a URSS, dar isi doreste sa fie la fel de puternica pe plan global.
Armele nucleare, ultima resursa a Kremlinului
“Rusia se agata de armele sale nucleare deoarece sunt principalul sau chiar singurul mod in care poate fi relevanta politic si puternica militar”, explica analistul american Daniel Goure, consilier al Secretarului Apararii de la Washington. Pe hartie, deci, un razboi atomic e posibil oricand Moscova se simte amenintata. Cum stau insa lucrurile in practica?
In primul rand, ca sa ameninte cu un razboi cu arme atomice, Rusia trebuie sa si dispuna de suficiente astfel de arme, dar si de “vectori” - adica de mijloacele prin care ele pot fi transportate la mari distante, in general rachete. Arsenalul nuclear al Moscovei e insa unul din cele mai bine pastrate secrete din lume. Expertii occidentali estimeaza ca ar putea fi vorba de 2000 pana la 5.000 de focoase nucleare tactice (adica cele destinate folosirii pe campuri de lupta) si in jur de 1.500 de focoase nucleare strategice, care pot fi utilizate pentru distrgerea oraselor, facilitatilor industriale etc. Un arsenal impresionant, primul din lume daca luam in considerare cifrele maxime. Dar cat de dispusi sunt rusii sa foloseasca aceste arme?
Arsenalul nuclear al lumii. De unde poate porni WW3
Rachetele nucleare, o arma de rutina pentru generalii rusi
Nici aici raspunsul nu e deloc linistitor. Dimitri Adamski, unul dintre cei mai buni experti din lume in problema arsenalelor nucleare si unul dintre autorii doctrinei militare a Israelului, spune ca in mai toti comandantii armatei ruse “considera ca rachetele nucleare pe care le au la dispozitie sunt principalul mijloc pentru a opri un atac”. Aceasta viziune se regaseste si in manualele fortelor terestre ruse si chiar pe site-ul MinisteruluI Apararii, unde scrie explicit ca artileria rusa are printre obiective “infrangerea inamicului prin folosirea armelor nucleare”. Conform lui Adamski, ofiterii rusi se asteapta practic ca un contra-atac nuclear sa respinga orice invazie si sa nu fie urmat de o replica cu arme atomice.
„Fiecare exercitiu militar major intreprins de armata rusa in ultimele decenii si care presupunea un atac conventional impotriva tarii a presupus utilizarea armelor nucleare, tactice si strategice, pentru infrangerea adversarului”, sustine si Andrei Miroiu, cercetator in cadrul Universitatii New South Wales. In 2013, 98% dintre exercitiile si antrenamentele militare din Rusia au implicat si unitati de rachete. Ultimul exercitiu de acest tip a avut loc la sfarsitul lunii martie si a implicat 10.000 de soldati intr-o simulare de atac nuclear, „fara nicio legatura cu evenimentele din Ucraina”, dupa cum au asigurat oficialii Ministerului Apararii.
Pe de alta parte, in ultimii ani Vladimir Putin a anuntat o “Noua viziune” asupra fortelor militare ale Rusiei. Aceasta s-a materializat insa mai mult in schimbari in conducerea armatei si mai putin in schimbarea viziunii. Iar in materie de arme nucleare, “Noua viziune” a lui Putin nu e una pasnica, ci urmareste mai degraba perfectionarea acestora, astfel incat sa fie mai eficiente pe campurile de lupta. De exemplu, in ultimele decenii savanti rusi au inceput sa lucreze la mini- si micro-bombe atomice, care ar permite “lovituri chirurgicale” si ar putea fi folosite in mod curent chiar si in conflicte regionale.
Scutul de la Deveselu, depasit inainte sa fie gata
Mai ingrijorator pentru romani, potrivit raportului “The Military Balance” pe 2014, Rusia ar dispune si de vectori mai buni. E vorba de doua noi modele de rachete intercontinentale care pot penetra scuturile anti-racheta, inclusiv pe cel de la Deveselu. Vestea bune e ca aceste rachete sunt inca in teste si abia in 2021 le vor inlocui complet pe cele vechi, usor de oprit de sistemele defensive americane. Vestea proasta e ca si scutul de la Deveselu abia a inceput sa fie construit si va fi complet finalizat abia prin 2018.
Regimul Putin nu ia in vedere si posibilitatea ca Rusia sa adopte o politica de dezarmare nucleara. “Astfel de probleme vor primi un raspuns abia dupa terminarea reformelor militare si dupa ce potentialul fortelor conventionale ne-nucleare ale Rusiei va permite contracararea amenintarilor militare si mentinerea stabilitatii regionale”, sustine generalul Korobusin, unul dintre conducatorii programului nuclear sovietic si apoi rusesc .
Rezumand: atat timp cat Rusia se va considera slaba din punct de vedere militar, va considera folosirea armelor nucleare pe campul de lupta o optiune normala. Dat fiind ca e vorba de arme tactice, Statele Unite si alte tari aflate la mare distanta de granitele Rusiei nu vor fi afectate. Romania, insa, e suficient de aproape incat sa aiba motive serioase pentru a se teme.
Radu Pirca
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: Pro TV
Etichete: Rusia, Ucraina, razboi, NATO, arme nucleare, conflict, deveselu, arsenal, atomic,
Dată publicare:
17-04-2014 15:53
