"Nebunul de poveste" al Germaniei. Viata regelui care a ridicat palate de basm si a iubit barbati
Cheltuitor, visator si cu o pasiune greu de infranat pentru barbati, regele Ludwig al II-lea al Bavariei va ramane in istorie ca “nebunul de poveste” al Germaniei, suveranul care a lasat tarii sale palate de basm, care atrag anual milioane de turisti.
Viata lui Ludwig pare o poveste romantica, asemeni legendelor pe care le citea in lungile sale nopti nedormite.
A fost regele Bavariei (in prezent, provincie a Germaniei) intre anii 1864-1886, dar, cum atunci regatul sau era monarhie constitutionala, puterea lui era limitata si nu putea visa la extravagantele pe care si le permiteau suveranii din alte timpuri.
Ar fi vrut sa fie un alt Ludovic al XIV, "regele Soare", dar, cum isi dadea seama ca acest lucru era imposibil in epoca moderna, s-a multumit sa fie “doar o umbra a regelui Soare, regele Lunii".
Astfel, a construit o palida copie a palatului Versailles, castelul Herrenchiemsee, pe o insula de pe lacul Chiemsee.
Ludwig a mostenit de la tatal sau, regele Maximilian al II-lea, pasiunea pentru arhitectura si legende.
“Vreau sa raman un mister vesnic pentru mine insumi si pentru ceilalti”.
De indata ce a devenit rege, la numai 18 ani, l-a chemat la curtea sa pe compozitorul Richard Wagner, pe care il adora. Mare parte din averea familiei sale a fost cheltuita pentru a sponsoriza creatia marelui artist, motiv care a contribuit la ruinarea sa financiara, dar si la criticile dure aduse de familie.
Tot sub influenta lui Wagner, a devenit pasionat de legendele medievale, de basmele pe care compozitorul le prezenta in operele sale.
Ludwig si-a decorat palatele sale de vis, Linderhof si Neuschwanstein, cu scene murale inspirate din aceste povesti.
In afara de aceste extravagante, care au lasat Germaniei o importanta mostenire culturala, tanarul rege traia in singuratate si se ascundea parca de intreaga lume.
Ii placeau barbatii si, fiind un catolic practicant, a incercat la inceput sa-si infranga aceste porniri pacatoase. Dupa un timp insa, a cedat si a inceput sa aiba relatii cu seful serviciului sau ecvestru, Richard Hornig, cu actorul ungur Josef Kainz, sau cu Alfons Weber, unul dintre curtenii sai.
Ludwig a tinut si un jurnal zilnic, in care isi descria aceasta lupta interioara. In luxosul palat Linderhof traia singur, servit de numai cativa servitori. Zilele si le petrecea dormind, iar noptile citea: cate o carte in fiecare noapte.
Tot aici, la Linderhof, la poalele Alpilor pitoresti, a construit o gradina, un templu si o grota dedicata zeitei iubirii, Venus. O barca strabatea candva lacul din aceasta pestera artificiala, luminata electric, o dotare deosebita pentru secolul al XIX-lea.
Aici se refugia uneori, singur, intr-o barcuta in forma de scoica si plutea ore in sir pe lac. Se ruga poate la zeita iubirii….dar nu a avut parte de asa ceva. Familia a incercat sa-i aranjeze casatoria cu o verisoara, ducesa Sophie, dar cei doi au rupt logodna dupa numai 9 luni. Ludwig a recunoscut atunci ca singurul lucru care ii unea era pasiunea comuna pentru Richard Wagner.
Intre rege si compozitor nu a fost, cu siguranta, vorba de vreo relatie nepotrivita, mai ales ca Wagner avea 51 de ani cand s-au cunoscut. Erau insa buni prieteni si ii lega o admiratie reciproca deosebita. Iata ce a declarat compozitorul dupa prima sa intalnire cu tanarul rege:
“Vai, este atat de frumos si intelept, sufletist si dragut, incat ma tem ca viata lui se va topi in aceasta lume vulgara!"
Intr-un fel, Wagner a avut dreptate. Ramas fara bani, in mare parte din cauza palatelor sale de basm si a sponsorizarii artistului, Ludwig a comis, in opinia familiei sale, pacatul suprem: s-a imprumutat de la regatul rival, Prusia.
Astfel, in vara anului 1886, familia il declara nebun si il detroneaza, inchizandu-l in arest la domiciliu in castelul Berg din Munchen. Un psihiatru personal era obligat sa vegheze permanent asupra lui.
A doua zi dupa “internare”, “regele nebun” al Bavariei este gasit mort, alaturi de medicul sau, von Gudden, in lacul Starnberg, desi apa era numai pana la genunchi.
Moartea lui a fost clasata imediat drept sinucidere, desi multi se intreaba si acum daca nu cumva a fost o disparitie foarte “convenabila” pentru familie. Chiar si in prezent, urmasii sai se opun redeschiderii acestui caz.
Prin acest sfarsit ciudat, Ludwig pare sa confirme stilul sau de viata si declaratia pe care o facuse candva: “Vreau sa raman un mister vesnic pentru mine insumi si pentru ceilalti”.
In urma lui nu a ramas doar un mister, ci si o bogata mostenire culturala, Ludwig construind trei castele care atrag anual milioane de turisti in Bavaria.
"Castelul Noii Lebede de Piatra"
De departe, cel mai vizitat si admirat este “castelul de basm” Neuschwanstein, construit in varful unei stanci, in Alpi. In traducere, inseamna castelul “Noii lebede de piatra”, o fortareata in stil romanesc, cu interior bizantin si gotic.
Peretii sunt pictati cu scene din legendele medievale ale lui Wagner, iar exteriorul este atat de fantezist construit incat l-a inspirat pe celebrul Walt Disney sa creeze palatul Frumoasei din Padurea Adormita.
Desi nu a fost terminat, capela si turnul de veghe ramanand la fundatie, constructia atrage in fiecare an 50 de milioane de vizitatori. A fost transformat in muzeu la numai cateva saptamani dupa moartea lui Ludwig, familia lui sperand probabil ca va recupera astfel o parte din banii pierduti prin construirea lui.
Daca in timpul vietii nu a fost inteles si apreciat, acum toti germanii vorbesc frumos despre “regele nebun” sau “regele lebada”, cum a mai fost poreclit, datorita pasiunii sale pentru aceste pasari, totodata simbol al cavalerismului medieval.
Greu de imaginat insa cum ar fi fost daca tanarul rege ar mai fi trait, sa aiba timp sa-si realizeze cel mai ambitios proiect al sau: castelul Falkenstein, care ar fi fost o capodopera a stilului gotic si ar fi eclipsat mult admiratul Neuschwanstein. Din pacate insa, totul a ramas la stadiul de schita.
In Galeria FOTO puteti vedea fotografii cu cele mai frumoase castele construite de el, Linderhof si Neuschwanstein.
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
