Ce scrie in raportul Senatului SUA despre inchisoarea CIA din Romania. Milioane de dolari, SUBVENTIE pentru oficialii nostri


Ultimul update: Sambata 13 Decembrie 2014 01:47
Data publicarii: Miercuri 10 Decembrie 2014 12:41
Categorie: Special

Ancheta legislativului de la Washington asupra activitatilor CIA pe glob a dezvaluit detalii despre modul in care spionajul american si-a asigurat colaborarea autoritatilor de la noi pentru functionarea "centrului de detentie NEGRU"

• Baza din Romania, deschisa pe baza de “subventie”
• Ambasadorul SUA, mai indignat decat autoritatile romane
• CIA i-a mintit pe oficialii romani
• Ce teroristi au fost detinuti in Romania
• „Oricine vrea e trimis in Romania
• Nemultumirile sefului inchisorii CIA de la noi
• Fost consilier al presedintelui Iliescu, audiat ca martor

Centrul de detentie NEGRU”: acesta a fost numele de cod folosit de CIA pentru inchisoarea care a functionat in tara noastra intre 2003 si 2005. Pana acum au existat doar franturi de informatii pe acest subiect. Raportul comisiei de ancheta a Senatului american, publicat de Washington Post, ofera insa o imagine mult mai completa, care ridica mari semne de intrebare si asupra liderilor de la Bucuresti. De asemenea, desi multe informatii sunt cenzurate, raportul da si numele unor teroristi care au fost detinuti – si torturati – in baza din tara noastra

Baza din Romania, deschisa pe baza de “subventie”
Potrivit informatiilor obtinute de comisia de ancheta a Senatului SUA, CIA a incheiat in 2002 o intelegere cu o autoritate din Romania al carei nume este cenzurat pentru ca tara noastra sa gazduiasca un centru de detentie al CIA. In 2003, conducerea CIA a invitat misiunea CIA dintr-o tara al carei nume este cenzurat sa identifice metode prin care poate sprijini autoritatea din Romania sa „demonstreze la cel mai inalt nivel guvernamental cat de mult apreciem cooperarea si sprijinul lor” pentru programul de detentie.

Misiunea a raspuns cu o lista de dorinte in valoare de cateva milioane de dolari (valoarea exacta este cenzurata). Conducerea CIA le-a dat o suma chiar mai mare in scopul „subventionarii” (in original „subsidy”) iar in toamna lui 2003 a inceput transferarea detinutilor CIA in Centrul de Detentie NEGRU.

Unde se afla precis acest centru in Romania? Raportul nu da niciun indiciu, dar o investigatie realizata in 2011 de Associated Press impreuna cu televiziunea germana ARD sustinea ca inchisoarea CIA din Romania ar fi functionat in cladirea in care in prezent se afla Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat (ORNISS), pe strada Mures, nr. 4, in sectorul 1 al Capitalei. Un sef al ORNISS a calificat atunci afirmatiile ziaristilor drept ceva „imposibil”.

Ambasadorul SUA, mai indignat decat autoritatile romane
In 2003, ambasadorul american in Romania, Michael Guest, a vrut sa contacteze oficialii Departamentului de Stat (Ministerul de Externe american) pentru a se asigura ca acestia stiu de existenta inchisorii CIA si posibilul ei impact asupra relatiilor romano-americane. Misiunea CIA din tara noastra i-a comunicat ca acest lucru „nu este posibil” si ca nimeni din Departamentul de Stat, nici macar secretarul de stat, nu a fost informat despre inchisoarea din Romania. Ambasadorul a considerat pozitia CIA „inacceptabila” si a a cerut un act semnat cel putin de consilierul pe probleme de securitate al presedintelui SUA carei confirme ca CIA are dreptul sa desfasoare programul de detentie. Diplomatul a mai solicitat si un act care sa ateste ca tehnicile de investigatie ae CIA respecta drepturile omului si un ordin explicit care sa-i interzica sa discute pe acest subiect cu secretarul de stat, Conducerea CIA a cerut atunci interventia secretarul de stat adjunct Richard Armitage, care l-a sunat pe ambasador. Armitage a cerut CIA sa il informeze permanent pe el si pe secretarul de stat, pentru ca nu cumva sa fie luati pe nepregatite daca ambasadorul din Romania va mai ridica probleme legate de inchisori.

In mai 2004, dezvaluiri despre abuzurile comise la inchisoarea din Abu Ghraib l-au determinat pe ambasador sa ceara informatii privind conditiile de detentie si metodele de interogare folosite de CIA. In toamna lui 2004, cand ambasadorul a cerut sa vada documentele care autorizeaza programul de detentie, CIA a cerut din nou ajutorul lui Armitage, care a facut o serie de „remarci dure” privind faptul ca el si secretarul de stat au fost tinuti deoparte de discutiile din Consiliul National de Securitate (echivalentul american al CSAT) despre programul de detentie al CIA. Armitage ar fi pus la indoiala si rezultatele acestui program.

CIA i-a mintit pe oficialii romani
Autorii raportului nu stiu daca intrebarile ambasadorului de la Bucuresti au primit un raspuns, dar ulterior acesta l-a sustinut pe seful misiunii CIA intr-o prezentare catre un oficial sau o autoritate al carei nume este cenzurat. In prezentare nu s-au dat detalii despre tehnicile de interogare, dar s-a afirmat ca acestea au permis obtinerea de informatii de la Khalid Sheikh Mohammed si alti detinuti de nivel inalt. De asemenea, prezentarea ar fi inclus si alte afirmatii „incorecte”, supraevaluand importanta marturisirilor obtinute de la detinutii CIA. De asemenea, in prezentare s-a mentionat ca presedintele SUA a cerut sa nu fie informat unde se afla centrele de detentie pentru ca nu cumva sa divulge accidental informatia.

Intr-un alt paragraf care cel mai probabil se refera la Romania arata ca la jumatatea anului 2003 CIA a decis sa-si extinda facilitatile de detentie de aici si ca i-ar fi oferit milioane de dolari pentru a-si „arata aprecierea” pentru sprijinul acordat programului de detentie unui oficial sau institutii al carei nume e cenzurat. Ulterior, in cadrul operatiunilor de largire a spatiului de detentie, CIA ar fi oferit informatii false autoritatilor romane, spunandu-le ca extinderea nu va mai avea loc. Potrivit raportului, misiunea CIA din tara noastra era de parere ca autoritatile din Romania nu stiu precis la ce sunt folosite facilitatile de detentie

Dupa aparitia primului articol din Washington Post despre inchisorile CIA, pe 2 noiembrie 2005, autoritatile romane au cerut inchiderea in termen de ore a centrului de detentie NEGRU. In scurt timp, CIA a trimis detinutii care mai ramasesera in tara noastra in alte facilitati.

Ce teroristi au fost detinuti in Romania

1. Raportul Senatului il mentioneaza pe Abd al-Rahim al-Nashiri , evaluat de CIA ca fiind cel care planifica operatiunile teroriste ale al Qaeda, implicat in bombardarea navei USS Cole si a ambasadelor americane din Dar es Salaam si Nairobi (7 august 1998). Capturat in Emiratele Arabe Unite in octombrie 2002, acesta a trecut prin mai multe inchisori CIA.

Dintr-o nota de subsol din document rezulta ca, dupa inchiderea centrului de detentie din Polonia, al-Nashiri ar fi fost mutat in cel din Romania, unde din cand in cand i s-ar fi cerut sa identifice in fotografii diversi suspecti de terorism. “In iunie 2005, seful centrului de detentie NEGRU ar fi suspendat chiar si aceste interogatorii deoarece al-Nashiri recunostea foarte rar pe cineva in poze iar interogatoriile ii provocau iesiri nervoase.”

De altfel, in octombrie 2004 o evaluare psihologica a lui al-Nashiri, realizata in Romania, a fost folosita de CIA pentru a incepe discutia la cel mai inalt nivel despre incheierea programului de detentie.

2. Khalid Sheikh Mohammed (foto jos), considerat organizatorul atentatelor din 11 septembrie si seful operatiunilor de propaganda ale al Qaeda, capturat in 2003 in Pakistan

A fost transferat in centrul de detentie din Romania dupa ce s-a stabilit ca da informatii false, inclusiv in privinta locului unde se ascunde Osama bin Laden. In noiembrie 2003 era in Romania. Washington Post a scris in trecut despre conditiile in care a fost detinut Mohammed in tara noastra.

3. Hassan Ghul, evaluat de CIA  ca agent al Qaeda, capturat in 2004 in Irak, a dat informatii vitale pentru localizarea lui Osama bin Laden. Transferat la baza din Romania, dupa sosire a fost ras in cap si barbierit si pus sa stea in picioare langa un perete, cu mainile deasupra capului, timp de 2 ore. Anchetatorii au cerut voie sa foloseasca „tehnicile extinse de interogare”, adica tortura si au primit rapid aprobare de la sediul central al CIA, desi Ghul era dispus sa coopereze – potrivit martuiriei unui agent, „a cantat ca o pasarica”.

Ca urmare, Ghul fost tinut fara somn vreme de 59 de ore pana cand a inceput sa aiba halucinatii, dar un psiholog i-a spus ca e normal si ca halucinatiile se vor opri cand va spune adevarul. Cand s-a plans de dureri de spate a primit acelasi raspuns. Potrivit unui mesaj, „anchetatorii i-au spus ca nu-i intereseaza daca are dureri, ci doar daca da informatii complete si reale”. In ciuda torturilor, Ghul nu a oferit nicio informatie noua sau valoroasa si ulterior a fost eliberat.

4. Abu Faraj al-Libi (foto jos), seful operativ al Al-Qaeda (considerat numarul 3 in aceasta organizatie), capturat in 2005 in Pakistan, transferat in mai la centrul de detentie NEGRU. La o zi dupa sosirea sa s-a primit aprobarea pentru folosirea „tehnicilor extinse de interogare”. Al-Libi a fost torturat mai bine de o luna, pana cand s-a plans ca nu mai aude, apoi a fost mutat la Guantanamo.

5. Janat Gul, un intermediar pentru al Qaeda, a fost capturat in iunie 2004. Pe atunci CIA considera ca Gul e o figura extrem de importanta in organizatia terorista. A fost transferat la baza din Romania unde, cu toate ca nu opunea rezistenta la interogatorii, a fost torturat pentru a da informatii privind locul unde se ascunde Osama bin Laden. Seful bazei a afirmat insa intr-un mesaj trimis la centru ca Janat Gul nu avea acces la liderii al Qaeda. „Pur si simplu, nu e cine credeam ca este, nu e o figura centrala asa cum am crezut inainte de a-l detine. Ne facem noua insine un deserviciu continuand sa credem asta”. Intr-un alt mail, acelasi oficial CIA afirma chiar ca Janat Gul „e un om needucat de la tara cu o viziune foarte simpla asupra vietii, pe care doar lenea sa l-a bagat in belele fiindca a intrat in diverse combinatii. [...] Nu a avut niciodata acces la informatiile pe care noi vrem sa le obtinem de la el”. Cu toate acestea, CIA a continuat sa sustina in fata celor care anchetau activitatile agentiei ca Janat Gul are legaturi cu liderii al Qaeda, cu sefii talibanilor si cu reteaua al-Zarqawi; ba chiar a fost dat ca exemplu de detinut de mare importanta de la care s-au obtinut informatii vitale prin tortura.

„Oricine vrea e trimis in Romania”
Intr-un mail din 15 aprilie 2005, seful centrul de detentie NEGRU, unde erau inchisi multi detinuti evaluati de CIA ca fiind „de mare importanta”, s-a plans ca sefii de la sediul central al CIA selecteaza si trimit la baza sa doar „agenti problema, cu performante sub medie, agenti noi, fara experienta sau oricine doreste si poate sa fie delegat la acest centru de detentie”. Rezultatul acestei selectii de personal, potrivit sefului inchisorii din Romania, a fost „obtinerea de informatii de calitate mediocra sau, imi permit sa spun, inutile”.

De altfel, raportul arata in continuare ca numerosi ofiteri CIA aveau notate in dosar „probleme personale si profesionale, inclusiv cazuri de violenta si abuzuri la adresa altor persoane care ar fi trebuit sa ridice semne de intrebare asupra capacitatii lor de a fi implicati in Programul de Detentie si Interogare al CIA”. Raportul spune ca aceste probleme erau cunoscute de CIA in majoritatea cazurilor.

Nemultumirile sefului inchisorii CIA de la noi
In mesajul din aprilie 2005, seful inchisorii din Romania a declarat ca se inregistreaza o „scadere in calitatea generala si nivelul de experienta al personalului” si ca „detinuti au fost storsi de orice informatie utila pentru actiuni imediate”, singura lor valoare in acel moment fiind cea de a oferi date ce pot fi integrate in analize strategice privind motivatiile, structura si scopurile gruparilor teroriste. De asemenea, seful centrului din Romania au observat ca in cursul anului inchisoarea s-a transformat dintr-o facilitate de colectare a informatiilor intr-una de detentie pe termen lung, ceea ce ridica „noi provocari”, legate de regimul de temnita al detinutilor.

Ma ingrijoreaza lipsa de interes a sediului central in a trimite cei mai straluciti si mai calificati agenti. [...] Majoritatea anchetatorilor sunt mediocri, cativa sunt exceptionali dar si mai multi sunt practic incompetenti. Din ce ne dam seama, nu exista niciun fel de criterii de selectie a anchetatorilor . In loc sa-i aleaga pe cei mai buni, sefii par sa aleaga agenti problema. [...] Nu mi se pare ca i-ar pasa cuiva sa trimita aici o echipa de elita”, sustinea comandatul inchisorii CIA din tara noastra.

Seful bazei din Romania s-a plans, in acelasi mesaj si de calitatea personalului de securitate, „lipsit de experienta, marginal, cu rezultate sub medie” si format din agenti cu „probleme semnificative de contrainformatii”. Sesizarea a dus la un audit intern al CIA, realizat in 2006, care nu a constatat probleme grave – insa la acel moment inchisoarea din Romania fusese deja desfiintata.

Fost consilier al presedintelui Iliescu, audiat ca martor
Problemele ridicate de raport sunt in mod evident foarte grave, si nu doar in ceea ce priveste partea americana. O varianta necenzurata a documentului ar clarifica rolul unor persoane si institutii din Romania. Deja in Polonia, o alta tara unde a functionat o inchisoare similara (centrul de detentie ALBASTRU), procurorii au cerut acces la originalul raportului.

Polonia, care nu a recunoscut niciodata oficial ca a gazduit inchisori secrete ale CIA, a fost deja condamnata in iulie de CEDO pentru complicitate la torturile suferite pe teritoriul sau de un palestinian si un saudit. In octombrie 2013, Parlamentul European a emis o rezolutie prin care cere autoritatilor romane declansarea rapida a unei anchete privind implicarea Romaniei in programul de detentie al CIA, dar si sa coopereze cu CEDO in cazul al-Nashiri.

In 2012, al-Nashiri, care apare raportul Senatului american ca fiind unul dintre cei detinuti in centrul din Romania, a depus o plangere la Parchetul General iar ulterior Romania a fost reclamata la CEDO in numele sau. Procurorii romani au demarat o ancheta, in care a fost audiat in toamna anului trecut ca martor fostul consilier prezidential Ioan Talpes (fotosus). "Mi s-a recomandat sa pastrez confidentialitatea acestei discutii avute referitoare la problema inchisorilor de pe teritoriul Romaniei", a spus atunci Talpes. In perioada in care in Romania a activat centrul de detentie NEGRU, Talpes era consilier pe probleme de aparare, ordine publica si securitate nationala al presedintelui Ion Iliescu.

Radu Pirca

VIDEO PROTVPLUS.RO