Ce efect are pentru Romania daca Turcia invoca art. 5 din Tratatul NATO. Analiza Catalin Radu Tanase
Corespondentul special al Stirilor ProTV, Catalin Radu Tanase a facut o analiza a situatiei de la granita dintre Siria si Turcia dupa incidentul alarmant din noaptea dinspre miercuri spre joi.
Romanii au toate motivele sa se uite acum cu mare atentie la conflictul dintre Siria si Turcia. Daca aveti impresia ca este departe de noi, va inselati. Sunt numai cateva mii de kilometri distanta. Daca aveti impresia ca nu ne priveste, va inselati si mai tare.
Romania este una dintre cele 28 de tari membre NATO, iar Turcia, alta. Pentru a treia oara in istoria Aliantei Nord Atlantice, este invocat articolul 4 din Tratatul NATO, care stipuleaza ca un stat membru poate cere consultari in cadrul Consiliului Aliantei, atunci cind securitatea sau integritatea sa teritoriala sunt amenintate.
Toata lumea spera ca Turcia sa NU ceara aplicarea punctului 5, care prevede ca un atac impotriva unui stat membru este un atac impotriva tuturor si da cale libera ripostei armate, a tuturor aliatilor, impotriva agresorului, in acest caz Siria.
In caz ca vantul de razboi de la granita de sud-est a NATO se va transforma in uragan, Romania va participa la un eventual conflict cu ceea ce ne va cere Alianta, cel mai probabil fregate, asa cum a facut in cazul Libiei, anul trecut.
Nu numai romanii spera sa nu se ajunga la un razboi NATO-Siria, dupa ce ieri un atac cu mortiere dinspre Siria spre Turcia a omorat cinci civili in oraselul de frontiera Akcakale, iar guvernul de la Ankara a ripostat cu artileria si miercuri si joi, tragand obuze peste granita cu Siria, in locurile de unde a pornit atacul.
De miercuri-noapte tarziu, telefoanele cu fir scurt suna incontinuu, intre marile puteri ale lumii. O reuniune de urgenta, e adevarat, la nivel de ambasadori, a fost convocata la sediul NATO de la Bruxelles. Cei 28 de aliati au condamnat atacul venit din Siria, au repetat sustinerea fata de Turcia si au cerut guvernului de la Damasc incetarea de urgenta a ostilitatilor.
Problema este ca, in acest moment, un razboi NATO-Siria ar putea avea consecinte planetare, pe care nici macar nu ni le putem imagina acum. Orientul clocoteste in 2012.
Israelul vrea atacarea preventiva a Iranului si implicarea Statelor Unite, in Siria este razboi civil de mai bine de un an, cu mii de morti, iar ambele regimuri: de la Teheran si Damasc se sustin unul pe altul si au o influenta enorma in regiunea Orientului Apropiat si Mijlociu.
De asta, nimeni nu stie unde s-ar putea ajunge, daca Turcia si aliatii sai din NATO ar ataca Siria.
Pe de alta parte, Turcia nu poate sa nu raspunda unui asemenea atac venit din Siria, desi nu se stie daca bombardamentul a fost executat de armata regulata siriana sau de rebeli.
Cei care lupta impotriva presedintelui sirian si sunt deja finantati si inarmati, inclusiv din strainatate si-ar dori un cassus belli prin implicarea NATO. Ar fi un alt front impotriva lui Bashar al Assad, facand mai usoara incercarea opozitiei de a rasturna regimul de la Damasc.
In iunie, cand sirienii au doborat un avion turc, Ankara a cerut aliatilor NATO o pozitie de sprijin, dar nu s-a ajuns la conflict armat. Rabdarea Turciei ar putea fi insa pe sfarsite acum, si vorbim aici de a doua tara NATO, din punctul de vedere al armatei terestre.
Iar acesta nu e singurul motiv, pentru care Turcia este unul din cei mai importanti membri NATO. Americanii vor fi mereu cei mai mari sustinatori ai turcilor, pe care ii numesc prietenii lor din niste ratiuni extrem de simple:
1. Turcia este cel mai apropiat stat NATO de Orientul Mijlociu.
2. Americanii au baze militare in aceasta tara, pe care le-au folosit si in Irak.
3. Turcia este singura tara musulmana din NATO.
4. Turcia are relatii foarte bune cu Israelul.
5. Armata turca este una dintre cele mai puternice din NATO.
Pe de alta parte, nici guvernul de la Ankara si nici cel de la Damasc nu par sa arda de nerabdare sa se ajunga la razboi. Turcia are orgoliu, este un factor cu influenta majora in zona, dar nu are de ce sa-si riste prosperitatea intr-un razboi.
La randul lui, regimul lui Bashar al Assad are destule pe cap, cu luptele impotriva rebelilor si, in cazul unui razboi cu Turcia, aliatii sai strategici, Rusia si China nu ar mai avea cum sa se opuna unei rezolutii ONU de atacare a Siriei de catre occident, pentru oprirea masacrelor.
Totul pare acum mai aproape de un razboi diplomatic Turcia, NATO, Siria, decat de un razboi cu trupe, tancuri si avioane, dar granita intre razboiul nervilor si conflictul armat este extrem de subtire, iar Orientul, in contextul actual, merge pe sarma si o planeta intreaga incearca sa-l ajute sa nu se prabuseasca in hau.
