"Aceşti oameni au muncit zeci de ani pe calea ferată. Au familii, facturi, rate şi copii de întreţinut. Nu cer pomeni şi nu cer privilegii. Cer să le fie respectată munca şi să primească o minimă protecţie din partea statului român. Situaţia lor a fost prezentată Parlamentului României prin memoriul transmis de Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial Vagoane, în care am cerut explicit găsirea unei soluţii şi lăsarea disputelor politice deoparte. Astăzi, 9 septembrie 2026, Camera Deputaţilor a avut din nou posibilitatea să ofere o soluţie acestor oameni prin modificarea Legii nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Rezultatul votului a fost însă 129 de voturi pentru, 70 împotrivă, 38 de abţineri şi 54 de deputaţi care nu au votat, insuficient pentru adoptare. Şi pentru că fiecare cetăţean are dreptul să ştie cum s-au poziţionat cei pe care i-a trimis în Parlament, votul vorbeşte de la sine: PSD a dat 88 de voturi pentru. AUR a avut doar două voturi pentru, în timp ce 53 de deputaţi nu au votat. PNL a avut două voturi pentru, 35 împotrivă, două abţineri şi un deputat care nu a votat. USR a dat 34 de voturi împotrivă. SOS România a avut 13 voturi pentru. UDMR a avut 21 de abţineri, iar reprezentanţii minorităţilor naţionale au dat 13 voturi pentru şi o abţinere", se menţionează în comunicat.
Potrivit organizaţiei sindicale, "acestea nu sunt acuzaţii şi nici interpretări politice", ci "sunt voturile aleşilor neamului".
"Este greu de înţeles cum, atunci când în faţa Parlamentului sunt 1.550 de oameni care nu şi-au primit salariile de luni de zile, unii aleşi pot vota împotrivă, alţii se pot abţine, iar alţii pot fi prezenţi şi pot alege pur şi simplu să nu voteze. Salariaţii CFR Marfă nu au decis privatizarea eşuată, nu au acumulat datoriile istorice ale companiei, nu au numit şi schimbat conducerile şi nu au luat deciziile politice şi administrative care au adus societatea în situaţia de astăzi. Aşa cum am arătat şi în memoriul transmis Parlamentului, nu este acceptabil ca tocmai ei şi familiile lor să plătească acum factura unui eşec pe care nu l-au provocat. De aceea, după votul de astăzi, întrebarea noastră este simplă: cât valorează munca unui om pentru aleşii neamului?", arată Federaţia.
Reprezentanţii sindicali susţin că nu îi vor abandona pe salariaţii CFR Marfă şi că vor continua toate demersurile legale, parlamentare şi guvernamentale pentru găsirea unei soluţii.
"O ţară care nu îşi respectă oamenii care muncesc nu poate pretinde că îşi respectă cetăţenii. Iar cei 1.550 de salariaţi ai CFR Marfă merită mai mult decât un vot împotrivă, o abţinere sau un refuz de a vota. Merită respect şi o soluţie", a transmis Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial Vagoane, entitate afiliată la Blocul Naţional Sindical (BNS).
CFR Marfă a depus în luna mai, oficial, intrarea în faliment. Anunțul a fost făcut de către vicepremierul interimar Oana Gheorghiu.
"Cronica unui eşec anunţat: CFR Marfă a depus azi oficial intrarea în faliment. Cum am ajuns aici? CFR Marfă nu a căzut brusc. A intrat lent într-o contradicţie structurală pe care statul român, în calitate de proprietar al companiei, a refuzat ani de zile să o rezolve. CFR Marfă fusese construită pentru România industrială: mine, siderurgie, transporturi masive de materii prime, economie centralizată. Era un transportator de stat într-o economie de stat, cu fluxuri previzibile şi clienţi captivi. Doar că România s-a schimbat, logistica s-a schimbat, lumea s-a schimbat. Transportul feroviar de marfă a devenit competitiv, flexibil, orientat către cost, orientat către client", a scris Oana Gheorghiu pe Facebook.
Oficialul guvernamental a reamintit că în martie 2020 a fost deschis concordatul preventiv al CFR Marfă, un mecanism în două etape, sub control judiciar şi cu acordul Comisiei Europene: o procedură de prevenire a insolvenţei care suspendă executările şi creează timpul tehnic pentru separarea activităţilor viabile de cele neviabile; transferul activităţii viabile către un operator nou, respectiv Carpatica Feroviar, şi lăsarea persoanei juridice originale - cu datoriile istorice şi activele neesenţiale - către faliment.
Planurile legate de închiderea CFR Marfă datează încă din 2022
Planurile legate de închiderea CFR Marfă datează încă din 2022, atunci când Guvernul a anunțat că vrea să înființeze o nouă companie care va avea rolul de a asigura transporturile strategice ale instituțiilor din statul român. Carpatia Feroviar va prelua activitatea CFR Marfă, dar nu și datoriile de aproape 1,17 miliarde de lei care au pus-o în topul marilor datorinici la bugetele de stat.
„Evenimentele extraordinare ale anilor 2020 – 2023 (pandemia covid-19, criza energetică, alimentară și a transporturilor, precum și conflictele din apropierea granițelor) au accentuat și nevoia investițiilor în sectorul feroviar, respectiv importanța existenței unui operator feroviar de stat, apt să execute necondiționat toate transporturile necesare, conform cerințelor agreate la nivelul României din UE și NATO”, se arată în expunerea de motive a OUG-ului de înființare a noii companii.
Prin înființarea noii entități, autoritățile încearcă să mute activele valoroase ale CFR Marfă într-o companie nouă, în timp ce societatea actuală ar rămâne cu bunurile neproductive și cu datoriile. În aceste condiții, există riscul ca o parte din datoriile actuale să rămână neplătite sau să fie recuperate foarte greu, așa cum s-a întâmplat și după divizarea Căilor Ferate Române în 1998, ceea ce a dus la apariția CFR Marfă.
