Peste 56% dintre respondenţi au precizat că ar merge sigur la vot - 10 pe o scară de la 1 la 10 - dacă duminică viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, conform cercetării sociologice realizate de INSCOP în perioada 1 - 7 septembrie.
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că "sigur nu" vor merge la vot şi 10 "sigur da" vor merge la vot, 17.8% dintre români au ales 1, 1,3% au ales 2, 0,7% au ales 3, 0,6% au ales 4, 7,8% au ales 5, 2,5% au ales 6, 3,7% au ales 7. 3,5% indică 8, 3,5% 9 şi 56,7% indică 10. 1,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Intenţie vot la alegerile parlamentare
Dintre cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur la vot (70,6% din total eşantion):
• AUR: 39,7% dintre alegători ar vota cu AUR (faţă de 38,2% în mai 2026, 37% în aprilie, 38% în martie, 40,9% în ianuarie, 38% în noiembrie 2025, 40% în octombrie, 40,8% în septembrie, 40,5% în iunie, 38,1% în mai).
• PSD: 18,7% cu PSD (faţă de 17,5% în mai 2026, 20,1% în aprilie, 19,2% în martie, 18,2% în ianuarie, 19,5% în noiembrie 2025, 17,6% în octombrie, 17,9% în septembrie, 13,7% în iunie, 17,4% în mai).
• PNL: 16,3% cu PNL (faţă de 20,3% în mai 2026, 15,5% în aprilie, 14,5% în martie, 13,5% în ianuarie, 14,6% în noiembrie 2025, 14,8% în octombrie, 15,2% în septembrie, 17,3% în iunie, 16% în mai).
• USR: 9% cu USR (faţă de 10% în mai 2026, 12.7% în aprilie, 11.4% în martie, 11.7% în ianuarie, 12.3% în noiembrie 2025, 11.5% în octombrie, 12.8% în septembrie, 13.1% în iunie, 12.2% în mai).
• UDMR: pentru UDMR ar vota 5,5% din alegători (faţă de 5% în mai 2026, 4,3% în aprilie, 4% în martie, 4,9% în ianuarie, 4,8% în noiembrie 2025, 5,2% în octombrie, 4% în septembrie, 5,2% în iunie, 4,5% în mai 2025).
• SENS: pentru SENS - 4,1% (faţă de 2,5% în mai 2026, 2,4% în aprilie, 3,6% în martie, 4% în ianuarie, 3,2% în noiembrie 2025, 3,4% în octombrie, 2,1% în septembrie, 2,4% în iunie).
• SOS România: pentru SOS România - 2,7% (faţă de 2,9% în mai 2026, 2,8% în aprilie, 3,3% în martie, 2,8% în ianuarie, 1,7% în noiembrie 2025, 2% în octombrie, 2,8% în septembrie, 1,9% în iunie).
• POT: pentru POT ar vota 2,7% dintre alegători (faţă de 1,9% în mai 2026, 3,6% în aprilie, 3% în martie 2026, 5% în ianuarie, 3,1% în noiembrie 2025, 2,6% în octombrie, 3,3% în septembrie, 4,2% în iunie)
• Independent: 1% îşi exprimă preferinţa pentru un candidat independent (faţă de 0,9% în mai 2026, 1% în aprilie, 1,4% în martie, 2% în ianuarie, 1% în noiembrie 2025, 1,3% în octombrie, 0,6% în septembrie, 1,4% în iunie).
• Alt partid: 0,3% dintre votanţi ar da votul unui alt partid (faţă de 0,9% în mai 2026, 0,7% în aprilie, 1,6% în martie, 1,1% în ianuarie, 1,8% în noiembrie 2025, 1,6% în octombrie, 0,6% în septembrie, 0,5% în iunie)
Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă şi au declarat că ar merge sigur la vot (45% din total eşantion), 40,2% ar vota cu AUR (41,4% în mai 2026), 17,2% cu PNL (21,9% în mai 2026), 16,4% cu PSD (13,3% în mai 2026), şi 11,4% cu USR (10,8% în mai 2026). Pentru UDMR ar opta 4,8% dintre alegători (3,4% în mai 2026), pentru SENS - 4,8% (2,3% în mai 2026), pentru POT - 2,2% (1,7% în mai 2026), iar pentru SOS România - 1,8% (3,1% în mai 2026). 1% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru un candidat independent (0,9% în mai 2026), iar 0,2% pentru alt partid (1,1% în mai 2026).
„Prelungirea excesivă a crizei politice, cu toate costurile economice, sociale şi de imagine, tinde să aplatizeze scorurile electorale ale partidelor care au compus fosta coaliţie de guvernare, niciunul nedepăşind pragul de 20%. Dacă imediat după moţiunea de cenzură, PNL a înregistrat un salt electoral important, cele 4 luni de guvern interimar au erodat capitalul electoral acumulat în acel context de liberali care au revenit la procentele de dinainte de moţiunea de cenzură. PSD şi USR se stabilizează, cu foarte uşoare recuperări de alegători mai ales în zona votanţilor mobilizaţi, iar AUR se menţine în jurul procentului de 40%", apreciază Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada 1 - 7 septembrie 2026, prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Fără guvern cu puteri depline de peste patru luni
Au trecut mai mult de patru luni de când guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis, pe 5 mai 2026, în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de AUR și PSD. Social-democrații au făcut parte din Executiv până la momentul în care au decis să își retragă miniștrii.
Moțiunea de cenzură a fost supusă votului în Parlament și a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”, cu mult peste pragul de 233 de voturi necesar pentru demiterea Guvernului.
În urma votului, Executivul a intrat automat în regim interimar, până la instalarea unui nou cabinet. Căderea Guvernului a declanșat o procedură constituțională care a implicat atât Palatul Cotroceni, cât și partidele parlamentare.
De atunci, președintele Nicușor Dan a făcut două desemnări de premier, în luna iunie: Eugen Tomac, care s-a retras după două săptămâni, când a fost propus în loc, cu scandal, Adrian Veștea, de la PNL, fără vreun dialog prealabil cu liderul liberalilor, Ilie Bolojan.
A urmat un blocaj politic. PNL și USR au refuzat să facă parte sau să susțină un guvern din care face parte PSD, în timp ce social-democrații au spus că nu vor să formeze un executiv împreună cu AUR, alături de care au doborât guvernul Bolojan.
Până acum toate calculele încercate au eșuat, iar președintele caută în continuare o variantă de premier care să obțină cele 233 de voturi necesare pentru învestire.
