Doar anul acesta, cheltuielile globale pentru inteligența artificială sunt estimate la 2,59 trilioane de dolari, potrivit Gartner, o sumă care arată amploarea fără precedent a cursei pentru dezvoltarea și implementarea tehnologiilor IA.
Piața globală de inteligență artificială este estimată la aproximativ 539 de miliarde de dolari în acest an, potrivit Grand View Research. Pentru comparație, această valoare este de peste șapte ori mai mare decât PIB-ul României, estimat de Banca Mondială la aproximativ 382 de miliarde de dolari în 2025.
Dacă printre beneficiile IA putem număra inclusiv accelerarea cercetării în domeniul cancerului și dezvoltarea unor noi tratamente, riscurile sunt pe măsură. IA este deja folosită pentru accelerarea descoperirii de medicamente, identificarea unor ținte terapeutice și potrivirea pacienților cu studiile clinice.
Poate unul dintre cele mai puțin discutate riscuri este concentrarea puterii tehnologice și economice în mâinile unui număr redus de jucători globali, în special în Statele Unite și China. Companiile care controlează infrastructura, cipurile, centrele de date și modelele de inteligență artificială ajung să aibă o influență tot mai mare asupra modului în care restul economiei folosește această tehnologie.
Inteligența artificială a devenit capabilă să genereze texte, imagini și strategii și să opereze cu un grad tot mai mare de autonomie. Într-un interviu pentru stirileprotv.ro, Roxana Radu, profesor în domeniul Tehnologilor Digitale și Politicilor Publice la Universitatea din Oxford, a explicat care sunt limitele actuale ale tehnologiei, unde ar trebui să rămână decizia umană și ce abilități vor conta într-o lume în care IA va fi tot mai prezentă.
Cât de aproape este superinteligența artificială
Roxana Radu a afirmat că, deși în industrie se vorbește de ani buni despre apropierea superinteligenței artificiale, modelele actuale sunt încă diferite fundamental de modul în care gândesc oamenii.
„Cei din industrie ne spun, de cel puțin doi ani, că suntem la „doar câteva luni distanță” de superinteligența artificială. Deși modelele IA au avansat semnificativ și pot fi programate pentru mai multă autonomie, nu au capacitatea de a gândi ca noi. Le lipsește contextualizarea, experiența trăită, intenționalitatea, relația directă cu consecințele propriilor decizii. Câteva studii recente ne arată, în schimb, că aceste modele, folosite excesiv, ne degradează propria capacitate de a raționa și ne fac dependenți de asistența IA, iar la asta trebuie să fim atenți. În viitorul apropiat, ne putem aștepta la o nouă categorie de procesare cognitivă, în care judecata umană și capacitatea computațională coexistă într-o formă hibridă. Așa cum inventarea calculatorului de birou nu a eliminat nevoia de a învăța matematică, IA nu va elimina nevoia de a gândi. Pe un ton mai optimist, ne poate da mai multe instrumente de suport”, a precizat specialistul în inteligență artificială.
Ea consideră că viitorul ar putea aduce o formă hibridă, în care capacitatea de calcul a IA va coexista cu judecata umană, fără ca tehnologia să elimine nevoia oamenilor de a gândi.
Unde trebuie să se oprească inteligența artificială
În privința deciziilor luate de IA, Roxana Radu spune că limita trebuie stabilită în funcție de consecințele acestora și de persoana care își asumă responsabilitatea.
„Limita trebuie definită la nivel de consecințe și de asumare a responsabilității. Acolo unde consecințele sunt ireversibile sau afectează direct viețile oamenilor, decizia nu trebuie transferată inteligenței artificiale, oricât de capabilă ar fi aceasta să genereze recomandări sau optimizări pe baza datelor disponibile. În mai toate cazurile, nu controlăm decât o parte infimă din interacțiunea cu IA, întregul sistem funcționând pe baza a milioane de parametri stabiliți de cele mai puternice companii de tehnologie din lume. Tendința de a transfera responsabilitatea prin automatizare este reală și din ce în ce mai bine documentată. Dacă o acceptăm tacit, devenim simpli executanți ai unui sistem IA pe care nu-l înțelegem”, a completat expertul.
Potrivit acesteia, deciziile cu efecte ireversibile sau care afectează direct viețile oamenilor nu ar trebui lăsate în seama inteligenței artificiale.
Unul dintre cele mai puțin discutate pericole este, în opinia sa, concentrarea puterii tehnologice și economice în mâinile unui număr redus de actori.
„Cel mai mare risc e unul structural: concentrarea puterii economice și decizionale în mâinile câtorva corporații și state, în principal SUA și China. Cine controlează infrastructura IA definește și condițiile în care restul lumii funcționează. Această concentrare face ca profiturile să se acumuleze peste noapte pentru câțiva multimiliardari, în timp ce costurile (directe și indirecte) sunt suportate de noi toți. Nu vorbim suficient nici despre impactul ecologic pe care îl au noile tehnologii și riscurile sistemice pentru planetă. Știm cât consumă o mașină de spălat, dar nu știm încă câte resurse sunt folosite pentru o conversație cu IA”, a explicat Roxana Radu.
Aceasta atrage atenția și asupra impactului ecologic al tehnologiei și asupra costurilor pe care dezvoltarea acesteia le poate genera pentru societate.
Cum se va schimba piața muncii
Inteligența artificială va transforma și modul în care muncim, însă schimbarea nu va însemna doar dispariția unor locuri de muncă, ci și redistribuirea sarcinilor.
„Istoria ne arată că revoluțiile tehnologice transformă ireversibil procesele și mijloacele de producție; IA va duce, la rândul ei, la o restructurare semnificativă a pieței muncii care ne va afecta pe toți. Noile profesii și asistența robotică vor juca un rol important, dar distribuția beneficiilor va rămâne inegală. Deocamdată, posturile entry-level au fost cele mai afectate, iar colaborarea cu IA nu s-a dovedit foarte satisfăcătoare pentru angajați. Angajatorii contau pe reducerile de costuri prin concedieri, dar constată că sistemele IA nu pot înlocui judecata și aprecierea umană. Pe viitor, sarcinile se vor redistribui în majoritatea meseriilor: tot ce se poate standardiza va trece la IA, nouă revenindu-ne partea care nu poate fi transferată: tocmai ea va continua să dea sens muncii noastre”, a declarat Roxana Radu.
În această perspectivă, IA va prelua în special activitățile care pot fi standardizate, în timp ce judecata și aprecierea umană vor rămâne importante.
Creativitatea și empatia, tot mai importante
Într-o lume în care inteligența artificială va ocupa un spațiu tot mai mare, abilitățile care nu pot fi extrase pur și simplu din date ar putea deveni esențiale.
„Cele care nu se pot extrapola din date: creativitatea și gândirea în afara tiparelor, inteligența emoțională și capacitatea de a înțelege oamenii, empatia. Și, poate cea mai subestimată: capacitatea de a funcționa ca societate când tehnologia personalizează, izolează, înlocuiește relațiile personale cu interfețe artificiale. Abilitatea de a forma comunități pentru a delibera, a lua decizii colective, a lucra în grup devine o nouă competență critică”, a adăugat specialistul.
Pe lângă creativitate și inteligență emoțională, ea consideră că abilitatea de a construi comunități și de a lua decizii împreună va deveni o competență critică.
IA, o oportunitate care trebuie folosită strategic
Pentru țări și companii, avantajul nu ar consta neapărat în adoptarea cât mai rapidă a oricărei soluții IA, ci în adaptarea tehnologiei la propriile obiective.
„Oportunitatea reală este adaptarea IA la propriile nevoi, în mod strategic. Există o dependență structurală față de SUA și China, care controlează atât producția de tehnologii noi, cât și lanțurile de aprovizionare de care ele depind. Tocmai de aceea, țările care vor să rămână competitive trebuie să adopte IA selectiv, definind termenii proprii. Tendința dominantă de până acum a fost promovarea soluțiilor IA cât mai rapid posibil pe scară cât mai largă, dar rezistența la integrarea oarbă a IA începe să facă parte din rețeta competitivității”, a precizat Roxana Radu.
Dincolo de cât de puternice vor deveni sistemele de inteligență artificială, miza ar trebui să fie, în opinia sa, felul în care societatea alege să le integreze.
„Trebuie să ne întrebăm în ce lume vrem să trăim cu IA și ce limite suntem dispuși să impunem pentru ca tehnologia să nu devalorizeze complet ceea ce contează pentru noi. Vom traversa, alături de IA, mai multe etape de experimentare, dar miza nu este cât de puternice devin aceste sisteme, ci cât suntem dispuși să acceptăm în mod pasiv. Valorile s-au redefinit mereu sub presiunea tehnologiilor de uz general și este firesc să le repoziționăm în noua eră, prin reguli clare și reglementări în interes public. Ce nu este firesc e să rămânem captivi într-un experiment perpetuu, în care arhitectura viitorului se finalizează fără noi și nu ne mai rămâne decât să gestionăm consecințele”, a conchis specialistul.
Roxana Radu este profesor în domeniul Tehnologiilor Digitale și Politicilor Publice la Universitatea din Oxford. La Blavatnik School of Government, studiază și predă guvernanța internetului și a inteligenței artificiale. Lucrările sale au fost publicate în reviste de prestigiu precum Policy & Society, Journal of Cybersecurity, Global Policy și Telecommunications Policy. Este membră a Grupului Științific pentru Regulamentul IA al Uniunii Europene (EU AI Act Scientific Panel) și a făcut parte anterior din Grupul Consultativ al Agenției Europene pentru Securitate Cibernetică (2022–2025).
