Jane Fonda a împlinit 88 de ani. O legendă a Hollywoodului care continuă să inspire prin carieră, premii și activism. FOTO

Data publicării: 21-12-2025 | 15:49

Data actualizării: 11-01-2026 | 07:31

Deschide galeria

Actriţă de succes, scriitoare, activistă şi specialistă în gimnastica aerobică, Jane Seymour Fonda s-a născut la New York, la 21 decembrie 1937.

Ioana Andreescu

Jane Fonda este una dintre cele mai mari vedete ale ecranului american din anii ’70. A păşit în lumea celei de-a șaptea arte pe urmele tatălui ei, actorul Henry Fonda.

Pe Broadway a debutat în 1960, în producţia „There Was a Little Girl” („A fost odată o fetiţă”), pentru care a primit o nominalizare la prestigioasele premii Tony.

În acelaşi an a debutat şi pe marele ecran, cu un rol în „Tall Story” („Nevasta baschetbalistului”), regizat de Joshua Logan.

Ascensiunea pe marele ecran

De-a lungul anilor, a interpretat numeroase roluri de succes. Dintre acestea, amintim pe cele din: „In the Cool of the Day” („O clipă de răcoare” - 1963), „La Ronde” („Hora” - 1964), „Hurry Sundown” („Grăbiţi apusul soarelui” - 1967), „Barefoot in the Park” („Desculţ în parc” - 1967), „They Shoot Horses, Don't They?” („Şi caii se împuşcă, nu-i aşa?” - 1969), „California Suite” („Hotel California” - 1978), „The Morning After” („A doua zi dimineaţa” - 1989) şi „The Old Gringo” („Bătrânul Gringo” - 1989), potrivit filmografiei actriţei publicate în „Dicţionarul de Cinema”, realizat de Cristina Corciovescu şi Bujor Rîpeanu (Editura Univers Enciclopedic, 1997).

Activitate în fitness și retragerea din film

A lansat în 1982 caseta video cu gimnastică aerobică „Workout” şi a continuat cu lecţii video de fitness şi yoga, numărul acestora ajungând până în prezent la 27.

În aprilie 1991, după trei decenii de cinematografie, Jane Fonda şi-a anunţat retragerea din industria filmului.

În mai 2005, a revenit pe ecran, în „Monster-in-Law” („Soacra mea e o scorpie”), o comedie în care a interpretat rolul soacrei personajului lui Jennifer Lopez. A urmat comedia „Georgia Rule” (2007), în regia lui Garry Marshall; „All Together” („Hai să trăim toţi împreună” - 2012), „Peace, Love & Misunderstanding” („Pace, dragoste & neînţelegere” - 2011) şi „Newsroom” („Redacţia”), serial TV difuzat în 2012. Din 2015 şi până în prezent poate fi urmărită în serialul „Grace and Frankie”, difuzat de Netflix.

Premii și recunoaștere internațională

În 2015, a făcut parte din distribuţia filmului „Youth” („Tinereţe”). Interpretarea rolului Brendei Morel i-a adus premiul Hollywood Film pentru cea mai bună actriţă în rol secundar al anului. Anul 2017 a însemnat o nouă apariţie a actriţei pe marile ecrane, în drama romantică „Our Souls at Night” („Sufletele noastre noaptea”), alături de Robert Redford, la o distanţă de 50 de ani de când cei doi apăruseră în memorabila peliculă „Desculţ în parc”.

A fost de două ori laureată a premiului Oscar pentru cea mai bună actriţă, pentru rolurile din filmele „Klute” (1971), regizat de Alan Pakula, şi „Coming Home” („Întoarcerea acasă” - 1978), regizat de Hal Asby. În total, a avut șapte nominalizări la premiile Oscar.

În 1977 şi 1979 a fost distinsă cu premiul BAFTA pentru cea mai bună actriţă în rol principal, pentru interpretările din peliculele „Julia”, respectiv „The China Syndrome” („Sindromul chinezesc”).

A fost de şapte ori laureată a Globurilor de Aur, de trei ori pentru cea mai bună actriţă: în 1972, pentru rolul din drama „Klute”; în 1978, pentru rolul din „Julia”; şi în 1979, pentru rolul din „Coming Home” („Întoarcerea acasă”). În 1973, 1979 şi 1980 i s-a decernat Premiul Henrietta pentru Favorita Filmului Mondial, arată goldenglobes.com. În 1962, a primit Premiul pentru cea mai bună debutantă pentru prestaţia din „Tall Story” („Nevasta baschetbalistului”).

Din palmaresul său nu lipseşte nici Premiul Emmy, obţinut în 1984 pentru mini-serialul „The Dollmaker” („Creatorul de păpuşi”), inspirat de romanul omonim semnat de Harriette Arnow.

A primit premiul onorific Palme d'Or pentru întreaga carieră în anul 2007. Un premiu similar i-a fost acordat în 2014 de Institutul American de Film.

Distincții și activitate civică

În 2017, a fost distinsă cu Leul de Aur onorific pentru întreaga carieră, la Festivalul de Film de la Veneţia, precizează labiennale.org.

În 2019, Jane Fonda a fost inclusă în Muzeul Naţional al Celebrităţilor Feminine (National Women's Hall of Fame, New York), notează womenofthehall.org. La 28 februarie 2021, a primit prestigiosul premiu Cecil B. DeMille pentru întreaga activitate, în cadrul galei de decernare a Globurilor de Aur.

A fost căsătorită de trei ori: cu actorul şi regizorul Roger Vadim, cu scriitorul Tom Hayden, respectiv cu magnatul Ted Turner, de acesta din urmă despărţindu-se în 2001.

A înfiinţat şi a contribuit la mai multe fundaţii caritabile, fiind o activistă pentru ocrotirea mediului înconjurător, sănătate, pacifism, promovarea feminismului şi prevenirea sarcinilor în perioada adolescenţei.

Autobiografie și lupta cu boala

În 2005, şi-a publicat prima parte a autobiografiei, intitulată „Viaţa mea de până acum”. În 2011, a lansat încă o carte autobiografică, „Floarea vârstei. Oricând poţi fi în Prime Time”, axată pe sfaturi pentru menţinerea unei vieţi active şi fericite după împlinirea vârstei de 50 de ani.

Diagnosticată cu cancer în septembrie 2022, Jane Fonda a anunţat în luna decembrie că boala ei a intrat în remisiune şi a spus că această veste reprezintă pentru ea „cel mai bun cadou aniversar din toate timpurile”, întrucât va putea să oprească şedinţele de chimioterapie, informează DPA.