Beth Hart, o voce de exceptie, care demonstreaza ca bluesul nu a murit. Concertul care a oprit timpul in loc
Despre Beth Hart se pot spune multe. De la viata ei tulburatoare si chinurile prin care a trecut din cauza drogurilor, pana la vocea ei comparata cu cea a lui Janis Joplin sau Etta James.
Se pot spune multe despre suferinta si sensibilitatea ei, dar si despre talentul pe care il revarsa din adancul fiintei la fiecare melodie pe care o interpreteaza. Insa atunci cand trebuie sa spui ceva despre un concert live sustinut de Beth Hart cuvintele sunt greu de gasit. Nu stii cu ce sa incepi mai intai si cum sa descrii mai bine starea de transa in care esti tintuit in timpul show-ului.
Beth Hart a demonstrat inca o data, marti seara la Sala Palatului, ca este mai mult decat o artista complexa aflata pe primul loc in topul Billboard Blues, nominalizata la Premiile Grammy si castigatoare a nenumarate discuri de platina. Si este mai mult decat una din cele mai bune voci feminine de blues din lume la ora actuala. Pentru ca Beth te lasa cu gura cascata si te "hipnotizeaza" aproape cu fiecare piesa in care amesteca perfect rock-ul cu blues-ul si jazz-ul.
Foarte populara si cu un succes imens in straintatea, unde show-rile ei se desfasoara cu casa de bilete inchisa, insa mai putin cunoscuta la noi, artista in varsta de 43 de ani a reusit marti seara sa umple Sala Palatului. Sexy, carismatica, naturala si emotionata de multimea care a primit-o cu caldura, Beth Hart si-a inceput concertul de la Bucuresti in cel mai atipic mod. Si-a intrebat fanii ce piesa ar vrea ei sa auda in deschidere.
Asa a inceput, cu piesa “Mama”, tornada de povesti pe care Beth le-a cantat intr-unul din cele mai uimitoare si tulburatoare concerte la care au asistat multi din cei care au venit sa o vada sau sa o revada live.
A coborat in multime si le-a cantat fanilor ca si cum ar fost prietenii ei. Le-a vorbit si a lacrimat cand a vazut cati fani are in Romania. A trait intens, a daruit si a primit emotii la fiecare refren, a povestit despre copilaria ei in „Ugliest House” si despre cum abandonul tatalui ei, care s-a indragostit de alta femeie, a inspirat-o sa scrie piesa „Tell Her You Belong to Me”, si-a marturisit din nou dragostea pentru sotul ei, Scott, care a salvat-o de la moarte si i-a daruit o viata plina de iubire, liniste si fericire, interpretand in cel mai duios mod „Better Man”, a facut inimile celor prezenti sa bata intr-un ritm nebun cu „Bang Bang Boom Boom” si si-a cantat ruga, alaturi de trupa ei de senzatie, ca si cum viata ei ar fi depins de cantecul „St. Teresa”.
A improvizat setlistul, a luat-o de la capat cand s-a incurcat la unele versuri si a dus emotia la cote maxime cu solourile ei de pian, imbinate perfect cu solo-urile de chitara ale lui PJ Barth.
De la “Sister Heroine” si Sinners Prayer” ... la “Trouble” si “I’d rather Go Blind”, care a incheiat concertul de la Bucuresti, Beth Hart a emanat de energie si entuziasm in fata unui public format in cea mai mare parte din oameni care stiau pentru ce au venit acolo. A fost mai mult decat o lectie de jazz si rock si mai mult decat o dovada ca bluesul nu a murit, a fost un show total pe care publicul l-a simtit ca pe un rollercoaster al muzicii.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
.webp)
