Au uitat de zgarcenie. Pana si scotienii stiu sa petreaca!
Sarbatoare in Scotia. Zilele acestea se implinesc 250 de ani de la nasterea poetului national al Tarii Ciulinilor, iar guvernul de la Edinburgh a organizat o serie de baluri.
Un prilej numai bun pentru mii de persoane sa lase deoparte iarna friguroasa si criza economica si sa-si incalzeasca spiritul si trupul cu poezie, un pahar de scotch si un dans pe ritmul faimoaselor cimpoaie.
Nu e petrecere scotiana daca nu incepe cu un cimpoier pus pe treaba. Asa ca, oriunde ar fi, din Glasgow pana in insulele Hebride, de la Edinburgh, in tinuturile muntoase, scotienii au imbracat kilt-urile clanurilor, au scos din pivnite brandy-ul, reteta proprie, si s-au pus pe chef.
Anul acesta, semnul petrecerii a fost dat chiar de la guvern, in cinstea poetului Robert Burns.
Nascut in 1759, Burns a inceput sa compuna poezii inca de la 16 ani si a devenit, rapid, bardul national al Scotiei. Printre poemele sale, este si unul dedicat bucatariei traditionale scotiene. Mai exact, faimosului haggis, un fel de carnat urias, umplut cu inima, plamani si ficat de oaie, plus ceapa, sare si alte condimente, toate fierte timp de trei ore. Asa ca orice masa scotiana care se respecta incepe cu el.
.webp)
