De ce este România condamnată la înapoiere și sărăcie. Interviu cu profesorul universitar doctor Daniel David

Ultimul update: Miercuri 06 Iunie 2018 09:10
Data publicarii: Miercuri 06 Iunie 2018 09:10
Categorie: Romania, te iubesc!

Românii nu sunt cu nimic mai prejos față de europenii din spațiul vestic, atunci când vine vorba de inteligență sau creativitate, însă, cu toate acestea, nivelul de trai este scăzut, iar populația este în scădere, pentru că tot mai mulți pleacă.

Cosmin Savu, corespondent al emisiunii ”România, te iubesc”, a stat de vorbă pe această temă cu profesorul universitar doctor Daniel David, care este prorector al Universității Babeș-Bolyai, unde este responsabil de cercetare, competitivitate-excelență și publicații științifice.

Printre altele, dr. Daniel David este și autorul cărții ”Psihologia poporului român” - o carte care sintetizează cea mai amplă cercetare de psihologie a poporului român din ultimul veac, ce oferă un profil psihologic al românilor, în contradicție, nu de puține ori, cu clișeele care circulă despre noi.

Între anii 2000-2007, el a stat/locuit mai mult în New-York, SUA, decât în ţară, „East Village” fiind a doua sa casă, iar New-York-ul singurul oraş în care spune că i-ar plăcea să locuiască ... dacă nu ar exista Cluj-Napoca!

În opinia sa, principala problemă a României este că această țară nu știe să își canalizeze eforturile pentru a stabili o ”strategie de țară”, pe care să o urmeze până la finalizare. El a amintit faptul că toți cei care până acum au avut funcții înalte în statul român au avut viziuni diferite.

Interviu cu singura româncă ce a condus o misiune a Băncii Mondiale. Cum poate fi România competitivă în economia viitorului

Profesorul universitar doctor afirmă că România ar trebui să se concentreze în mod special pe îmbunătățirea învățământului superior, pentru că acesta influențează tot ce contează într-o societate.

Cele două lumi din România

În primul rând, profesorul David este de părere că România se împarte în momentul de față între două lumi: cei care vor să trăiască într-o Românie veche, care amintește de comunism, și cei care vor într-o Românie modernă, a spațiului vestic.

Prof. dr. Daniel David: ”Eu cred că România în acest moment se află într-o schimbare paradigmatică. Este vorba chiar de o lupta paradigmatică într-o Românie nouă, modernă, și o Românie veche. România veche este o Românie care nu are dominant valorile spațiului european, este o Românie care se caracterizează prin concentrarea puterii, astfel încât puțini conduc mulți, prin individul colectivist care nu sugereaza și nu stimulează diferențierea, prin controlul comportamentului social, în primul rând prin pedepse, nu prin recompense, prin frica de schimbare, frica de viitor, frica de incertitudine.

Spațiul vestic are un alt profil, nu individul colectivist, ci individul autonom, nu concentrarea puterii, ci descentralizarea puterii. Nu controlul comportamentului social atâta prin pedepse, ci și recompense, și nu o frică atât de mare de schimbare și incertitudine. Foarte multe țări vestice îmbrățișează schimbarea, o vad ca o oportunitate, nu ca un pericol.

Dacă paradigma României veche este suținută de majoritatea celor din generația baby boomers, de peste 55 de ani, cam de jumatate din cei din generația X, undeva între 35 și 55 de ani, și doar de o minoritate din generația mileniarilor, cei între 18 și 35 de ani, România modernă sau paradigma modernă este susținută de majoritatea mileniarilor, cam jumatate din generația X și, sigur, o parte dintre seniori, de cei din generația baby boomers.

Este aceasta lupta paradigmatică în acest moment. Daca nu facem nimic, peste 15-20 de ani, când mileniarii vor avea 40 de ani și vor avea pârghiile de putere sociala, România va fi conectată cu spațiul vestic. Întrebarea este: merită să stăm 20 de ani sau putem să facem ceva prin politici publice, prin leadership, prin proiecte de țară, de exemplu să grăbim această schimbare paradigmatică, astfel încât România sa fie mai bine integrată în spațiul vestic.”

Cosmin Savu: Ne dorim această schimbare cu adevărat?

Daniel David: ”Părerea mea este că la asta trebuie să raspundă un proiect de țară și știu că un astfel de proiect de țară a fost propus și în zona Academiei Române, președintele Iohannis are un astfel de proiect de țară.. Noi trebuie sa înțelegem foarte clar urmatorul lucru. Un profil psiho-cultural nu este bun sau rău în sine. El devine mai bun sau mai rau în funcție de profilul cultural ideal dintr-o anumită societate, în funcție de poziționarea geo-strategică a unei anumite țări.

Nimeni nu ne-a forțat. Noi ne-am cerut și în NATO și ne-am cerut și în Uniunea Europeană. Dacă am aderat la acest spațiu, trebuie să fie un semn de înțelepciune că încercăm sa fim cât mai bine integrați în spațiul respectiv, ca să putem beneficia de aceasta integrare. Noi suntem, nu știu dacă a 6-a sau a 7-a țară în acest moment, ca mărime a populației și ca teritoriu, dar cu siguranță nu beneficiem pe măsura mărimii țării, și ca teritoriu și ca populație, de această integrare.

Deci dacă noi vrem să mergem în această direcție, ar fi bine să spunem acest lucru explicit, să ne reorientăm. Repet, nu este bine sau rău în sine, dar profilul tradiționalist ... de fapt, nu tradiționalist, ci vechi, pe care-l avem, nu ne ajută să ne integrăm bine în spațiul pe care noi l-am cerut, spațiul vestic.”

O țară care nu are învățământul superior performant este o țară condamnată la înapoiere și sărăcie

Cosmin Savu: Cum putem să avem o economie performantă? Care sunt calitățile pe care ar trebui să le speculăm?

Daniel David: ”Eu văd lucrurile în felul următor. Daca vă uitați la aproape toate guvernele din ultimii ani, veneau și spuneau că avem zone strategice. Sau avem domenii strategice. Și spuneau: domeniu strategic, învățământul și educația. Veneau alții, aveau altă influență la Guvern, spuneai și ei sănătatea. Veneau alții și spuneau tehnologia și energia. Veneau alții și spuneau economia în general. Dacă o țară are toate domeniile importante strategice, înseamnă că niciunul nu este cu adevărat strategic. Eu ce vreau să spun este că singurul domeniu strategic cu adevarat în care ar trebui investit este domeniul educațional, și aici nu oricare componentă educațională, ci învățamântul superior.

Și vă spun de ce, că nu încerc să trag spuza de partea mea, fiindcă eu fac parte din acest mediu al învățământului superior. Eu spun că o țară care nu are învățământul superior performant este o țară condamnată la înapoiere și sărăcie. Și iată de ce. Învățamântul superior produce medici, produce economiști, produce ingineri, produce specialiștii din diverse domenii. Daca acești specialiști sunt prost pregătiți, evident că și performanța lor va fi slabă, iar acele domenii nu vor fi competitive.

Mai mult, învățământul superior pregătește profesorii care o sa ne educe copiii. Dacă noi pregatim prost acei profesori, ei vor educa prost copiii, care când vor ajunge adulți iarăși nu vor fi performanți și competitivi. Deci, vedeți, după mine, și oricine înțelege lucrul ăsta dacă se uită logic la ceea ce am spus, răul sau binele pot sa vină din ceea ce se întâmplă în învățamântul superior. Reformează învățământul superior, și atunci vei avea, în timp efecte pozitive și în economie, și în sănătate și în industrie și celelalte zone.

Nu reformezi lucrul asta, degeaba facem noi proiecte în economie, fiindca universitățile alimentează economia cu profesioniști prost pregatiți. Degeaba facem reforme în sănătate sau în alte domenii dacă mediul universitar alimentează acele domenii cu profesioniști prost pregătiți. De aceea, domeniul strategic zero, ca sa spun așa, prioritate zero, este învățământul superior, indiferent ce spune oricine, care vine și spune lasă, domne, învățământul superior, economia! Altul spune sănătatea. Ei nu înțeleg că dacă facem acele lucruri este ca un tratament simptomatic, în care tratăm simptomul, nu tratăm cauza. Nu schimbi învățământul superior în aceasta țară, vom produce mereu acești profesioniști necompetitivi, care nu vor reuși să facă din România o țară modernă și prosperă.”

Românii sunt inteligenți și creativi, dar rezultatele sunt proaste

Prof. dr. Daniel David: ”Spuneam că generația mileniarilor, într-o manieră dominantă, cam jumatate din generația X și chiar o parte dintre seniori au aceste valori care trebuie stimulate. Adică individ autonom care se diferențiază, care vrea sa fie altfel, să iasa din rând, dar în același timp fiind generoși și grupându-se cu alți indivizi în grupuri performante, oameni care nu se tem să îmbrățișeze schimbarea și incertitudinea, o văd ca o oportunitate din care pot câștiga, nu ca ceva care poate reprezenta un pericol, indivizi care nu mai tolerează concentrarea puterii și vor să se descentralizeze puterea, și ce avem noi, practic?

Ce au și celelalte popoare. Dar ce avem și noi este un potențial foarte bun de creativitate și inteligență, doar că spre deosebire de popoarele vestice, și am facut această comparație, nu exista nicio diferență între inteligența, creativitatea românilor și inteligența și creativitatea celor din Marea Britanie, Franța, țările nordice.

Ce nu avem noi? Instituții sociale bune, performante, care sa transforme potențialul în realitate. Degeaba avem oameni inteligenți și creativi când ma uit la indicele de competitivitate al țării sau mă uit la diverse clasamente de inovare, România în Uniunea Europeana se bate cu Bulgaria pentru ultimul loc. De ce se întâmplă lucrul acesta, când ai oameni inteligenți și creativi, dar rezultatul este atât de prost? Fiindcă n-ai instituțiile sociale, care sa transforme potențialul în rezultat.

Practic, aici este marea noastra problemă. Potențial bun, organizare și instituții sociale slabe și proaste.”

Aproape jumătate dintre cei care au 15 ani în România sunt analfabeți funcțional

Cosmin Savu: Avem în mitologia românească două aspecte. O țară foarte bogată, cu resurse minerale și așa mai departe, gazul din Marea Neagră, aurul din Roșia Montana .. și resursa umana. Foarte inteligenți, deștepți, creativi. Noi n-am fost niciodata în stare sa le punem împreună, dacă chiar le avem.

Prof. dr. Daniel David:Practic avem doua tipuri de exagerari. În monografia pe care am facut-o am arătat ca noi avem tendința să exagerăm și pozitivul, pe linia a ce-ați spus, dar și negativul. Că exista dintre noi și oameni care spun ca românii nu sunt capabili de nimic performant, vai de capul nostru și așa mai departe. Deci noi exagerăm și pozitivul și negativul. De aceea întoarcerea este spre un optimism realist. Repet, noi știm cu siguranță, nu suntem sub alte popoare privind potențialul de inteligență și creativitate. Hai sa fim realiști să ne uităm la realizări. Suntem sub realizările altor popoare în domeniul economic, în domeniul inovației, în domeniul competitivității.

Știm și cauza. Instituții sociale proaste. Hai să construim acele instituții după modelul spațiului vestic în care am intrat. Uite, vă dau un exemplu nu atât direct legat de mediul economic, dar cu implicații pentru mediul economic și care arată o mentalitate. Ne uitam și vedem că de ani buni de zile tot suntem pe ultimele locuri în Uniunea Europeana la testele PISA. Testele PISa sunt acele teste educaționale. Bun. Discuți cu cei din sistem. De ce suntem pe ultimele locuri, când copiii noștri sunt inteligenți, sunt creativi. De ce stăm tot pe ultimele locuri? Deoarece curriculum este gândit astfel încât nu favorizează ceea ce valorizează spațiul vestic. Nu atât cunoștințe declarative, ci cunoștințe procedurale, adica cunoștințe pe care să le pui în slujba rezolvarii problemelor de viață.

Copiii să știe să folosească cunoștințele în viața de zi cu zi, inclusiv în mediul economic, să aiba acest spirit antreprenorial, acest spirit de a face business, fără să le fie jenă sau să fie cumva rușine de acest lucru. Și cu toate astea nu schimbăm nici curriculum, nici stilul de a preda, nu accentuăm cunoștințele procedurale în ceea ce facem. Și atunci de ce ne mirăm ca obținem acele rezultate. De ce ne mirăm, spre exemplu, și repet, eu sa fiu ministru al Educației n-aș mai dormi noaptea.

Când am scris monografia, legat de psihologia românilor, în 2015, 41 % dintre cei de 15 ani erau analfabeți funcțional. Astazi, în 2018, sunt 42 %. Nu că n-am scăzut, chiar am crescut puțin. Când într-o țară 42, atenție, nu 4,2, 42, aproape jumătate din cei care au 15 ani sunt analfabeți funcțional, asta este o problemă de securitate națională pentru țara respectivă.

Ne uităm la date și spunem ori că testele nu sunt bune ori că o să vedem ce o să facem .. Deci iată, nu suntem capabili să creăm în această situație instituțiile sociale de tip educațional pentru a ne folosi potențialul și a ne corecta niște probleme uriașe. Nu doar clasamentul în testele PISA, și faptul că 42 % dintre tinerii sub 15 ani sunt analfabeți funcționali. Păi ce performanță economică ne așteptăm de la acești tineri când vor ajunge ei sa fie adulți și vor trebui sa ajungă în câmpul muncii? La ce sa ne așteptăm?

Analfabeți funcțional înseamnă că sunt oameni care știu să citească un text, care știu să scrie lucrurile simple, dar nu înțeleg conținutul bine, nu înțeleg semnificația, nu pot lega lucrurile între ele, nu înțeleg mesajul textului respectiv. Deci este o problema uriașă”.

Românii muncesc performant doar dacă și veniturile pe care le obțin îi ajută să se emancipeze

Prof. dr. Daniel David: ”Pentru români, munca are o valoare emancipativă. Vedeți, noi ne și mirăm că avem situații în care oamenii nu muncesc, preferă ajutorul social, este și acea vorbă că eu nu mă ridic din pat pentru 4 sau 5 milioane în mână, și așa mai departe. Da, fiindca românii au ajuns în faza în care ei muncesc foarte performant dacă și veniturile pe care le obțin îi ajută să se emancipeze. Adică nu doar să supraviețuiască, sa aibă ce să mănânce, unde să locuiască, să-și trimită copiii la școală, ci vor să poată să meargă în concediu, să-și cumpere o mașină, să-și facă o casă și așa mai departe.

Și atunci, un om pe care noi îl considerăm leneș la noi în țară, adica era platit prost, când merge în strainătate și obține o slujbă în care primește un salariu din care reușește să se emancipeze îl vezi ca model. Primul la muncă, cel mai performant, serios, respectă regulile, parca nu e persoana care era în țară. Asta este un factor specific. Românii s-au integrat într-un spațiu vestic în care se uită la ceilalți, îi văd bogați, îi văd mobili, îi vad că-și petrec concediul nu știu unde și atunci vor și ei asta. Nu mai sunt dispuși să muncească doar pentru supraviețuire.

Vor ca munca să-i ajute să se emancipeze, să fie la fel ca cei din spațiul în care au intrat și cu care se compară. Ceea ce eu cred ca e un lucru bun.”

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Cum s-a prăbușit un imperiu românesc de sute de milioane de euro. Interviu cu Adrian Porumboiu

Cum s-a prăbușit un imperiu românesc de sute de milioane de euro. Interviu cu Adrian Porumboiu

Romania drapel

De ce nu avem o economie puternică, deși România este bogată? Interviu cu analistul Valeriu Ivan

Responsabilii pentru pierderea hotelului Astoria din Gara de Nord, condamnaţi după 10 ani

De ce este România condamnată la înapoiere și sărăcie. Interviu cu profesorul universitar doctor Daniel David

Școala: Absență nemotivată

România, te iubesc: Valori în paragină

Verdictul dur dat de unul dintre cei mai faimoși artiști: ”În România are loc un genocid cultural”

rti cultura

Cum era să fie furată Casa Constantin Brâncuși. ”Au venit cu 25 de mașini”