Interviu cu singura româncă ce a condus o misiune a Băncii Mondiale. Cum poate fi România competitivă în economia viitorului

Ruxandra Burdescu este singurul român care a condus misiuni ale Băncii Mondiale – în Uruguay, una dintre poveştile economice de succes ale Americii Latine. Într-un interviu acordat lui Cosmin Savu, ea vorbeşte despre importanţa investiţiilor în capitalul uman, dar şi despre modul în care strategiile pe termen lung ar trebui să primeze asupra politicului.

Din punct de vedere al populaţiei şi al estimărilor ONU, azi sunt 7 miliarde de oameni iar în 2100 ne aşteptăm să fie 11. O creştere majoră a populaţiei va fi în Africa. În numai 4 ani, India va depăşi China.

Oamenii vor trăi mai mult, deci numărul populaţiei peste 60 de ani va creşte semnificativ, ne aşteptăm să se dubleze până în 2050 şi să se tripleze până în 2100. Estimarea pentru România este de 15% pe minus până în 2050.

România, ca alte ţări într-o poziţie economică similară, trebuie să ia în considerare, cred eu, investiţii în capitalul uman, din punct de vedere al educaţiei, al sănătăţii. Numai având un capital uman excepţional va reuşi să facă faţă şi să poată să intre în competiţie cu economiile din viitor.

Citește și

Banca Mondiala ne da bani, Romania nu ii vrea. Ce se va intampla cu miile de bolnavi de cancer care au nevoie radioterapie

Un raport al Băncii Mondiale spune că 65% din elevii din şcoala primară, deci mult de 6 din 10, nu vor lucra într-o slujbă care astăzi să existe. Şi toată această discuţie mi se pare foarte mult legată de avansurile tehnologice. Prin tehnologiile disruptive se aşteapă ca inteligenţa artificială să joace un rol mult mai important în societate în viitor, ceea ce va avea implicaţii pozitive pentru accesul la servicii, dar ştim că va avea consecinţe dramatice pentru ceea ce înseamnă piaţa muncii.

De aceea, un alt raport al Băncii Mondiale spune că în prezent 250 de milioane de copii din lume nu ştiu nici să scrie, nici să citească, o altă statistică tristă e că 265 de milioane de copii astăzi nu sunt înscrişi deloc nici în şcoala primară, nici în gimnazială.

E o realitate foarte dură la nivel global, şi e un avantaj când în România nivelul educaţiei poate să ofere viitorilor angajaţi pregătirea necesară. Realitatea prezentului şi mai ales a viitorului va pune presiune pe sistemul educaţional să-i pregătească pe aceşti studenţi pentru un viitor, în continuare necunoscut.

Din punctul meu de vedere personal, România e bine poziţionată în ceea ce priveşte industria de informaţie şi tehnologie, suntem recunoscuţi pentru numărul de specialişti şi sunt optimistă. Cred că în viitor România poate să aibă un cuvânt de spus în domeniul cercetării şi inteligenţei artificiale. Bineîneţeles că asta presupune o politică favorabilă şi nu neapărat relaţionat cu absolvenţii de astăzi, ci cu absolvenţii de mâine.

Nu am lucrat recent pe România, dar la un nivel macroeconomic şi de indicatori în general, povestea României e pozitivă. Din 2008 s-a înregistrat un avans semnificativ, în 2016 creşterea e una dintre cele mai înalte în Europa – din nefericire, şi rata populaţiei vulnerabile e una dintre cele mai înalte din Europa.

În ciuda acestui fapt, România beneficiază de multe avantaje şi se bucură de anumite avantaje fiind integrată în UE. Integrarea a fost benefică şi va fi benefică. Continuând cu politici coordonate cu spaţiul european cu accent pe educaţie, sănătate, capital uman, cu o orientare pe cercetare, pe informatică, dar şi pe servicii, în contextul îmbătrânirii populaţiei - turism, servicii medicale. Mulţi cetăţeni din Europa şi-ar dori, poate, ca după ce se retrag din activitate să se retragă în România – este o ţară atât de frumoasă. Dacă se furnizează serviciile necesare, e o nişă pe care România poate să o exploreze.

Pro TV

Eu sunt cetăţean al României, sunt foarte mândră de ţara mea, îmi iubesc ţara şi sunt sigură că foarte multă lume simte la fel. Mi se pare că, investind în capitalul uman, România are o şansă de a fi competitivă şi acest lucru poate să se transforme în creştere economică, în deschiderea multor oportunităţ şi să atragă românii de pretutindeni înapoi să lucreze acasă.

Mi se pare că ideologia politică poate să fie o capcană. În lume sunt modele economice de mare succes cu diferite culori politice. Banca Mondială are un mandat complet în afara sferei politice şi ajutăm prin finanţări sau asistenţă tehnică reformele din ţările membre indiferent de culoarea clasei politice. România a avut diferite conduceri politice şi a făcut avansuri şi reforme în diverse domenii. Cred că în continuare atenţia către o strategie de durată, spre modernizarea administraţiei, pentru a oferi servicii mai bune populaţiei, pentru a absorbi fondurile UE, pentru dezvoltarea sectorului privat şi, poate cel mai important, integrarea în viaţa socială şi economică a celor marginalizaţi, mă refer la populaţia de etnie romă, mi se pare că indiferent de culoarea politică a Guvernului, va rezulta într-o strategie de dezvoltare de succes, durabilă.

Pro TV

E clar că la nivel mondial, nu doar pentru România, ci pentru orice ţară din lume, nevoile de investiţii depăşesc cu mult fondurile disponibile. Niciun guvern nu poate să acopere singur toate nevoile, parteneriatul public-privat e singura modalitate de a atrage investitori privaţi şi a acoperi nevoile. Cred că şi în România există astfel de parteneriate, dar printr-o legislaţie suplă, o politică de stat care să atragă investiţii străine şi interne se poate merge mai departe.

Cred că nu e vreo dezbatere privind educaţia. Când cercetarea e îmbinată cu sectorul privat se reuşeşte cel mai mare salt productiv.

Abraham Lincoln spunea că cel mai bun mod de a prezice viitorul este să ţi-l construieşti singur. România are o poziţie de a înfrunta viitorul şi cu anumite politici direcţionate înspre reforme şi investiţii în capitalul uman poate să fie competitivă în economia viitorului.

Articol recomandat de sport.ro

Decizia luată de Jordan Chiles după ce a pierdut medalia de bronz în fața Anei Bărbosu